ADRIAN MITROI: "Plasamentele în PPP, favorabile statului şi fondurilor de pensii din Pilonul II"

Opţiunea plasamentelor în parteneriate public-private, cu banii din Pilonul II de pensii, reprezintă o înţelegere favorabilă, atât statului român, cât şi administratorilor fondurilor de pensii private obligatorii din ţara noastră, este de părere Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale.

La rândul său, preşedintele CFA Romania, Adrian Codirlaşu, subliniază că legislaţia actuală nu prevede ce se va întâmpla cu banii din Pilonul II de pensii, în cazul în care administratorii de fonduri private aleg să se retragă din piaţă, în condiţiile în care noile prevederi ale OUG 114/2018 îi supun pe aceştia unor riscuri însemnate.

Afirmaţiile celor doi specialişti vin în contextul în care acţionarii internaţionali majoritari ale celor şapte companii de administrare a fondurilor de pensii private obligatorii din România (Pilonul II) s-au întâlnit cu autorităţile relevante (Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice; Darius Vâlcov, consilier de stat al primului-ministru; Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului României şi liderul ALDE; Leonardo Badea, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi cu o parte dintre membrii Consiliului ASF), marţi, 5 martie 2019, ca să discute despre efectele majore pe care OUG 114/2018 le are asupra acestui sistem.

Printre altele, actul normativ emis la finele anului trecut include noi cerinţe de capital, de circa 800 de milioane de euro, care "pun o povară imensă, nejustificată şi nesustenabilă asupra industriei", susţin administratorii de fonduri din Pilonul II.

Totodată, în cadrul discuţiilor de marţi, potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), acţionarii au reconfirmat interesul deja manifestat în ultimii ani de administratori în diversificarea universului investiţional, astfel încât fondurile de pensii private să fie implicate şi mai mult în finanţarea economiei româneşti, ţinând cont în primul rând de interesul participanţilor, iar reprezentanţii industriei s-au angajat să exploreze opţiuni de lărgire a universului investiţional, inclusiv căutând cele mai bune practici europene şi internaţionale în materie.

• Adrian Mitroi: "Nu văd de ce fondurile de pensii din Pilonul II nu s-ar orienta către parteneriatele public-private"

Această soluţie de compromis, cea a plasamentelor în parteneriate public-private, împinsă de realităţile de dezvoltare şi necesităţile României, va fi bună pentru ambele părţi, consideră domnul Adrian Mitroi, adăugând că, în viziunea domniei sale, soluţia la care se va ajunge în urma discuţiilor va fi de mijloc.

În ceea ce priveşte legislaţia privind Pilonul II, domnia sa ne-a explicat: "Ca observaţie generală, strict în ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, alocările de active şi relaţia cu riscul investiţional sunt foarte bine prescrise de legislaţie (europeană şi locală). În general, profilul de risc este deja prescris, sugerat de interesul strategic. Dacă logica este corectă, înseamnă că în interiorul sistemului nu există o capacitate suplimentară extraordinară de asumare de risc. (...).

Parteneriatele public-private au privilegiul de a avea un orizont investiţional suficient de îndelungat, aşadar nu văd de ce fondurile de pensii din Pilonul II nu s-ar orienta către astfel de plasamente, dar se impune condiţia ca ele să aibă rigurozitatea calculării randamentelor şi raportării lor la risc, după principiile riguroase instituite de către autorităţile de supraveghere".

Motivul pentru care banii din Pilonul II de pensii nu au fost orientaţi în direcţia parteneriatelor public-private, până în prezent, ţine de lipsa legislaţiei în domeniu, care să asigure, printre altele, transparenţă şi rigurozitate ne-a declarat, ieri, domnul Mitroi.

Specialistul a menţionat că se aşteaptă ca discuţiile dintre administratorii fondurilor de pensii şi reprezentanţii Guvernului să se concretizeze în sensul parteneriatelor public-private.

Adrian Mitroi a adăugat: "În plus, fondurile de pensii sunt aproape la limita investiţională, nu prea mai au piaţă aşa că, această opţiune, le vine ca o mănuşă. Parteneriatele public-private sunt o soluţie potrivită, dar este nevoie de o abordare mai constructivă de ambele părţi pentru a vedea cum pot fi finanţate, evaluate ş.a.m.d. Nu văd nimic nesănătos în această dezbatere, doar că fiecare dintre părţi trebuie să se aşeze în postura celeilalte.

În afara opţiunii reprezentate de parteneriatele public-private, domnia sa a sugerat că extinderea plasamentelor în acţiuni ale unor companii încă nelistate, pot reprezenta alternative potrivite în vederea diversificării universului investiţional la nivelul Pilonului II de pensii.

De asemenea, Adrian Mitroi este de părere că plasamente precum parteneriatele public-private, dar şi cele de alt tip vor prezenta interes prin prisma faptului că există "această foamete" de active investiţionale".

• Adrian Codirlaşu: "Cei care aleg să investească în private equity reprezintă un procent extrem de mic"

Fondurile de pensii trebuie să plaseze banii în investiţii prudente, iar la nivel internaţional, ponderea este la jumătate, între obligaţiuni şi acţiuni, ne-a spus Adrian Codirlaşu.

Conform preşedintelui CFA Romania, este vorba, însă, de acţiuni cotate, al căror preţ este transparent, cei care aleg să investească în private equity reprezentând un procent extrem de mic, situat undeva la sub 3%.

Domnia sa ne-a declarat: "Este normal ca atunci când evaluezi orice fond de investiţii să te uiţi la deţineri, iar ca să le poţi evalua, acţiunile trebuie să fie transparente, preţul lor trebuie să fie uşor observabil pe piaţă ca să îţi poţi face o idee despre riscul real pe care îl implică. De aceea este mai riscant ca aceşti bani să fie investiţi în acţiuni ale unor companii nelistate. O astfel de decizie de investiţie este mai greu de luat, pentru că nu observi preţul de pe piaţă al companiei respective".

În acelaşi timp, domnul Codirlaşu a subliniat faptul că pentru orice administartor de active există un principiu care trebuie întotdeauna avut în vedere: "interesele participantului se află pe primul loc".

Conform preşedintelui CFA Romania, în prezent, cadrul legislativ cere ca fondurile de investiţii să investească prudent şi fixează ponderile pe care le pot investi în instrumente cu venit fix, în acţiuni şi în alte active.

La nivel internaţional, practica este îndreptată, în special, către acţiuni cotate pe burse şi obligaţiuni, a mai precizat domnul Codirlaşu, potrivit căruia un alt aspect benefic impus de legislaţia actuală, este ca investiţia respectivă să fie încadrată în categoria celor recomandate.

Majorarea de capital impusă de OUG 114/2018, de circa 800 de milioane de euro, este extrem de mare şi implică un risc însemnat ca administratorii fondurilor private de la noi din ţară să fie eliminaţi de pe piaţă, iar legislaţia nu prevede ce se întâmplă în acest caz, a mai spus domnia sa.

Administratorii de Pilon II gestionează în prezent (final 2018) fonduri de pensii de 10,2 miliarde de euro în beneficiul a 7,25 de milioane de români, potrivit informaţiilor transmise de către APAPR.