Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, ieri, că şi în acest an România va exporta grâu, în marja a circa 3 milioane de tone, fără a afecta necesarul intern, chiar dacă producţia va fi mai mică din cauza secetei. Ministrul de resort a precizat că, din cele 2.900.000 hectare însămânţate în toamnă, din care aproape 80% este grâu, peste 1.200.000 hectare (40%) au fost afectate de secetă într-un grad mai mare de 30%.
"Cu siguranţă vom avea exporturi, dar vor fi mai mici, pentru că şi producţia de cereale va fi mai redusă. Vom avea în curând estimările făcute de asociaţiile de fermieri, vom şti care sunt producţiile, dar din ceea ce spun cei din industria de panificaţie şi morărit, consumul necesar uman din România este de 2.200.000 tone la care se adaugă cam 550.000 tone de seminţe, circa 400.000 de tone grâu pentru furajare şi cam tot atâta grâu pentru industrializare, pentru alcool. Deci maxim 3.000.000 tone utilizăm noi, iar estimările specialiştilor spun că anul acesta vom avea circa 6.000.000 - 6.500.000 de tone. Deci va fi o marjă de cel puţin 3.000.000 de tone care se vor putea exporta", a explicat Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.
Ministrul Agriculturii a spus că, pentru a nu mai trece prin situaţia din luna martie, când a fost nevoie să se ia măsura extremă de a suspenda exporturile, anul acesta s-a ajuns la un consens alături de cei din patronatele de morărit "pentru a fi acordată o schemă de garantare prin care ei să-şi poată contracta exact cantităţile necesare pentru consumul uman, în aşa fel încât să aibă nişte contracte făcute în nişte termeni mai avantajoşi, să poată face contracte acum, la recoltare, când grâul are un preţ mai acceptabil".
Adrian Oros a arătat că, în afară de zona Mării Negre, anul acesta vor fi producţii record de grâu, iar preţul grâului este influenţat de ceea ce se întâmplă la nivelul mondial al burselor şi mai puţin de producţia internă.
"Sperăm să nu crească preţul pâinii, chiar dacă preţul grâului în zona Mării Negre a fost afectat de această secetă", a spus ministrul Adrian Oros.
În cadrul conferinţei de presă, ministrul de resort s-a referit şi la situaţia legumicultorilor care au nevoie de sprijinul statului pentru a cultiva în spaţii protejate, sere şi solarii, orice legume, nu doar roşii.
Adrian Oros Ministrul a precizat că numărul beneficiarilor pe programul naţional "Tomata" a fost în acest an de 18.300, dar şi că au fost în anii trecuţi judeţe în care s-au înregistrat sute de dosare fictive.
Programul "Tomata" se află în al patrulea an de aplicare şi, conform ministrului Agriculturii, statul ar trebui să mute acest ajutor spre alte sectoare agricole aflate în dificultate.
"Pentru legumicultura în spaţii protejate vom face măsură în Pilonul II, astfel încât cei care doresc să facă în continuare legumicultură în spaţii protejate să poată accesa acea măsură, să-şi facă sere sau solarii (...) în care să poată cultiva orice legumă, nu doar tomata (...), să utilizăm bani europeni, nu să alocăm în fiecare an bani de la buget, pentru că, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, impactul economic asupra agriculturii nu a fost cel aşteptat. Exact în perioadele în care ne aşteptam să scadă importurile de tomate, când se derulau aceste programe, în fiecare an, cantităţile de tomate erau în creştere. Vom vedea până la finele acestui an care este trendul", a declarat Adrian Oros.
El a spus că problema principală cu care se confruntă fermierii mici este cea legată de negociere, pentru că atunci când îşi vând marfa nu reuşesc niciodată să o vândă pe toată la preţuri competitive, iar când îşi cumpără inputurile, le iau la preţuri dezavantajoase. În acest context, ministrul a afirmat că "singura soluţie este cooperativa".