ADRIAN VASILESCU: "Autoritatea Bancară Europeană analizează expunerea băncilor pe titluri de stat"

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) analizează expunerea băncilor pe titluri de stat, după cum ne-a spus Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Afirmaţia domniei sale vine ca răspuns la o întrebare a ziarului BURSA, dar şi ca reacţie la informaţiile care au apărut, ieri, pe site-ul unei publicaţii online. Aceasta susţine faptul că, potrivit "unor surse din BNR" şi din cadrul instituţiilor internaţionale, "la nivelul Uniunii Europene şi al sistemului bancar românesc se analizează posibilitatea ca pentru expuneri peste o anumită limită ale băncilor comerciale pe titluri de stat să se impună cerinţe suplimentare de capital pentru riscul asociat. Surse din banca centrală spun că este vorba de o directivă europeană care va fi elaborată, dar că, după toate probabilităţile, nu va fi implementată chiar de anul acesta".

În replică, domnul Vasilescu ne-a precizat: "Eu refuz să cred că în BNR lucrează şi cititori în stele. Dacă totuşi sursa de la care a plecat această informaţie este din BNR, atunci înseamnă că a fost dată de un cititor în stele, fiind excepţia care întăreşte regula. O scânteie există, dar cu o scânteie nu se aprinde un foc.

"EBA a iniţiat o analiză de impact la nivelul tuturor statelor UE care urmăreşte ce riscuri ar implica creşterea expunerii băncilor pe titluri de stat, fără niciun fel de alte conotaţii. Este doar o analiză de impact".

În ultima perioadă, o serie de specialişti au atras atenţia că statul se împrumută masiv de la bănci, la dobânzi mari, ponderea plasamentelor făcute de bănci în sectorul guvernamental fiind semnificativă.

Ultimul plasament al băncilor în titluri de stat a fost făcut zilele trecute, când Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut obligaţiuni pe zece ani, în valoare de 327 de milioane de lei, la dobânda medie de 4,03% pe an. Licitaţia secundară s-a soldat cu achiziţia de obligaţiuni în valoare de 45 milioane lei.

Licitaţia de la începutul săptămânii vine după două proceduri eşuate, în martie, ca urmare a dobânzilor prea mari solicitate de bănci.

Dobânda pe care au cerut-o instituţiile financiare a fost cu 0,15% mai mare decât cea din februarie, ofertată pentru aceeaşi obligaţiune, ne-au spus, recent, specialişti din domeniul finanţelor.

MFP a considerat că randamentele la care au venit ofertele din cadrul licitaţiei de atunci reprezintă doar rezultatul unui fenomen temporar, care vine dintr-o mişcare uşoară a monedelor din România, Ungaria şi Polonia, ne-au explicat sursele citate, adăugând: "Investitorii nerezidenţi au preferat să vândă titlurile de stat pe care le deţineau în aceste ţări şi să-şi închidă poziţiile, în contextul în care există posibilitatea ca FED să ridice dobânda. Vânzând titlurile deţinute, preţurile au scăzut, iar costul de finanţare a crescut. MFP a considerat că acestea sunt mişcări temporare şi a decis să aştepte o perioadă, ca să vadă dacă deprecierea regională va trece sau se va stabili la acest nivel. În cazul în care, în perioada care urmează, randamentul ofertat va fi acelaşi, înseamnă că nivelul se confirmă şi MFP va plasa la această ofertă, însă dacă ar fi luat bani de la bănci la dobânda solicitată, atunci ar fi încurajat creşterea randamentului la obligaţiunile de stat".

Unii analişti susţin că, atâta vreme cât statul dă randamente foarte bune la dobânzi, băncile nu-şi plasează banii în economie, ci preferă să-i plaseze la stat, care are dobânzi mai bune decât cele din piaţă.

Ministerul Finanţelor şi-a propus să împrumute, în martie, de pe piaţa internă, 3,7 miliarde lei, la care se pot adăuga 375 milioane lei prin licitaţii suplimentare.

Tot în martie, Ministerul Finanţelor a programat o licitaţie de obligaţiuni în euro, în valoare de 200 milioane euro.

În 2017, nevoia de finanţare a statului este în creştere, în condiţiile în care Guvernul a prevăzut un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB), faţă de nivelul de 2,41% din PIB, atins în 2016.