Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, a propus, în cadrul Biroului Adunării ONU de Mediu a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEA), ca securitatea mediului să fie o temă principală de discuţie în cadrul celei de-a doua sesiuni a Adunării ONU de Mediu (UNEA2), din 2016.
Ministrul Graţiela Gavrilescu este vicepreşedinte al UNEA.
"Dezbaterile pe tema securităţii mediului, în cadrul unui simpozion, vor contribui la conştientizarea ameninţărilor la adresa mediului şi abordarea lor integrată. Un astfel de cadru va permite discutarea rezultatelor evenimentelor internaţionale din acest an, din domeniul mediului, dezvoltării şi schimbărilor climatice, din perspectiva securităţii mediului", a declarat ministrul român.
În perioada 30 - 31 martie 2015, delegaţia condusă de ministrul Graţiela Gavrilescu a participat la şedinţa Biroului UNEA, la Nairobi, Kenya. Peste 25 de delegaţi din cele 10 state membre ale Biroului Adunării ONU de Mediu, dintre care 6 miniştri de mediu (România, Kenya, Irak, Georgia, Egipt, Santa Lucia), au discutat priorităţile politice şi etapele pregătirii UNEA2, ce va avea loc în luna mai 2016. Discuţiile din cadrul reuniunii au vizat şi o reflecţie asupra tematicii ce va face obiectul segmentului ministerial din cadrul UNEA2.
UNEA s-a întrunit în prima sesiune în iunie 2014, devenind cea mai înaltă platformă a procesului decizional de mediu, în pregătirea unei noi etape de abordare a mediului ca o problemă mondială, plasând, pentru prima dată, problematica mediului la acelaşi nivel de importanţă cu cele privind pacea, securitatea, finanţele, sănătatea şi comerţul.
În alocuţiunea sa, ministrul Graţiela Gavrilescu a susţinut că UNEA2 trebuie să cuprindă politica integrată de mediu la nivel mondial. "Tema principală pentru segmentul ministerial al UNEA2 trebuie să se concentreze pe rezultatul Summit-ului ONU privind Dezvoltarea, care va avea loc în septembrie 2015 şi unde se vor adopta mult aşteptatele Obiective de Dezvoltare Durabilă, mai ales în contextul în care ne aflăm în primul an de implementare al Agendei ONU de dezvoltare post-2015", a declarat demnitarul român.
În cadrul lucrărilor Biroului UNEA, ministrul român a avut o întâlnire cu directorul executiv al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), domnul Achim Steiner, care a menţionat importanţa continuării implicării României la nivelul cel mai înalt al deciziilor privind mediul, apreciind aspectele reliefate de doamna ministru Graţiela Gavrilescu, dar şi importanţa cooperării regionale şi acţiunea în plan naţional.
În contextul reuniunii Biroului UNEA, în data de 1 aprilie 2015, ministrul Graţiela Gavrilescu a avut o reuniune bilaterală cu omologul kenyan, doamna Judi Wakhungu, la sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Resurselor Naturale din Nairobi. Cei doi miniştri au discutat actualizarea şi operaţionalizarea cadrului legal de cooperare dintre cele două state pe domeniul mediului, în special cooperarea în domeniul managementului apelor şi ariilor protejate, dar şi completarea cu noi tematici de actualitate - dezvoltarea durabilă şi schimbările climatice. Ministrul kenyan a precizat că va susţine propunerea României privind organizarea unui simpozion în cadrul UNEA2 ce va avea ca temă securitatea mediului.
Adunarea ONU de Mediu a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (United Nations Environmental Assembly - UNEA) înlocuieşte fostul Consiliu de Administraţie al UNEP (UNEP Governing Council) şi reprezintă organul de administraţie al UNEP (UNEP governing body). UNEA a luat fiinţă după Conferinţa Rio+20 (Conferinţa ONU privind Dezvoltarea Durabilă din 2012), fiind unul dintre rezultatele cadrului instituţional pentru dezvoltare durabilă - Consolidarea pilonului mediu al dezvoltării durabile şi întărirea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu.
Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (United Nations Environmental Programme - UNEP), înfiinţat în anul 1972, reprezintă forul de mediu internaţional la nivelul cel mai înalt. Deşi nu a devenit Organizaţia Mondială a Mediului - aşa cum era aşteptat în negocierile din cadrul Conferinţei ONU privind Dezvoltarea Durabilă din 2012 Rio+20 , UNEP a beneficiat de o consolidare instituţională. Reprezentarea a devenit universală, adică toate statele membre ONU (193) au devenit parte a UNEA, faţă de reprezentarea de până în 2012 când era pe bază de membru prin rotaţie, iar Biroul organului de administraţie a fost mărit de la 5 membri la 10 membri (câte 2 reprezentanţi pentru fiecare grup regional ONU).
Prima sesiune a Adunării ONU de Mediu a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEA1) s-a desfăşurat în perioada 23 - 27 iunie 2014 la sediul Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), de la Nairobi, Rep. Kenya. În data de 23 iunie 2014, România a fost aleasă în funcţia de vicepreşedinte în Biroul primei Adunări ONU de Mediu a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu. Funcţia este asumată la nivel de ministru al Mediului. România reprezintă în Biroul UNEA1 Grupul Est-European, alături de Georgia. Biroul UNEA1 îşi desfăşoară mandatul pe o perioadă de 2 ani, începând din 23 iunie 2014 până la începutul celei de-a doua sesiuni a Adunării ONU de Mediu, programată să fie organizată în perioada 23-27 mai 2016.
Lucrările primei Adunări ONU de Mediu a UNEP (UNEA1) s-au finalizat prin adoptarea, după intense negocieri, a unui număr de 17 rezoluţii. Tematica acestor rezoluţii se circumscrie unor domenii importante de mediu, precum: biodiversitate, managementul chimicalelor şi al deşeurilor, în special poluarea datorată deşeurilor de plastic abandonate în ecosistemul mărilor şi oceanelor, poluarea aerului, comerţul ilegal cu specii sălbatice etc. După finalizarea lucrărilor UNEA1, se continuă activitatea de implementare a acestor rezoluţii şi se pregăteşte următoarea sesiune a Adunării ONU de Mediu, ce va avea loc în luna mai 2016.
Activitatea dintre cele două sesiuni se desfăşoară prin Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (CRP) de la Nairobi, din care fac parte ambasadorii ce au funcţia de Reprezentat Permanent pe lângă Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu. România este reprezentată în CRP de către doamna Ambasador Iulia Pataki, în calitate de vicepreşedinte al Comitetului.