Afacerea Pavlenski: un kompromat?

Cu doar o lună înaintea primului tur al alegerilor municipale de la Paris, care vor avea loc în 15 martie, ceva ce aduce a kompromat - publicarea unor materiale video cu caracter sexual - l-a scos din cursa electorală pentru primăria Parisului pe candidatul LERM (La Republique en marche - republica în mişcare), partidul preşedintelui Macron, Benjamin Griveaux. În Franţa, o ţară în care exigenţele protestante de tip american nu tulburaseră spaţiul public până acum, se vorbeşte despre o gravă degradare a climatului civic. Pentru unii ar fi vorba despre irupţia "revenge porn-ului" - diseminarea unui conţinut video compromiţător pentru a umili pe cineva. Pentru alţii despre o infracţiune cibernetică pedepsită de legislaţia franceză după 2016 şi care trebuie sancţionată exemplar. Deşi în minoritate, sunt alţii pentru care ar fi vorba despre un caz de libertate de expresie şi de informare. Iar pentru comentatori şi filosofi este un bun prilej pentru a reflecta asupra evoluţiei (sau involuţiei) vieţii politice şi a relaţiilor sociale într-o Franţa mai fracturată ca oricând.

Cel care şi-a asumat difuzarea acestor materiale începând cu miercuri, 12 februarie, este un artist rus exilat politic după 2017 la Paris, Piotr Pavlenski. Şi, ca de fiecare dată când e vorba de compromiterea prin publicarea de materiale cu conţinut pornografic - cu atât mai mult cu cât este vorba de cineva venit din Rusia - gândul merge automat spre un export al kompromat-ului din Rusia lui Putin în Vestul Europei. Ori, kompromat este cuvântul rusesc care desemnează o practică folosită deja de KGB şi devenită în regimul Putin un mijloc curent de compromitere a unor personalităţi publice incomode. Ori, Vladimir Putin însuşi îşi datorează carierea politică kompromat-ului: în 1999, procurorul general Iuri Skuratov, care ancheta atât implicarea uneia dintre fetele preşedintelui de atunci, Boris Elţin, în afaceri de corupţie cât şi afacerea FIMACO (înfiinţarea unei companii în 1991 de către agenţi KGB în Jersey) a fost obligat să demisioneze după difuzarea la televiziunea publică a unui videoclip cu un bărbat asemănător lui şi două prostituate.

Ori, cel care a confirmat autenticitatea acelui video a fost chiar proaspăt numitul şef al FSB, Vladimir Putin. Skuratov demisiona în aprilie, iar Putin era deja în august prim-ministru, pentru ca apoi să devină în martie 2000 preşedinte. Aşa a început domnia primului kaghebist devenit "ţar" al Rusiei. Iar sub conducerea sa kompromat-ul s-a transformat într-o practică curentă, existând televiziuni şi site-uri specializate în acest domeniu. În politică, în 2010, în pregătirea alegerilor din 2012, mai mulţi adversari ai Kremlinului au fost abordaţi şi seduşi de "Katia", filmată în 2017 de jurnaliştii de la France 2 cu identitatea schimbată şi operaţii estetice în Occident. Iar totul a culminat cu compromiterea, în 2016, tot cu doi ani înaintea alegeri prezidenţiale, a fostului aliat, devenit adversar, Mihail Kasianov.

Operaţiunea de compromitere a lui Benjamin Griveaux asumată de Piotr Pavlenski, pare să fie un astfel de kompromat, dar ţinta nu era candidatul LREM la primăria Parisului, ci şeful acestuia, Emmanuel Macron. Sondajele pre-electorale nu-l creditau pe Griveaux nici cu prima, nici măcar cu a doua şansă. Iar Piotr Pavlenski, contactat pe 13 februarie de Liberation nu numai că asuma difuzarea materialelor pe un site creat special în acest an, dar anunţa o cruciadă împotriva ipocriziei şi falsului puritanism al funcţionarilor şi politicienilor. Chiar dacă şi Piotr Pavlenski şi partenera sa au fost reţinuţi duminică, scandalul este de abia la început, iar răul a fost deja făcut.