AFEER: Guvernul a subfinanţat sectorul energetic la rectificarea bugetară

Taxele şi dividendele plătite de sectorul energetic, ca urmare a majorării preţurilor, se ridică la minimum 43 miliarde lei în acest an, sumă ce ar acoperi valoarea integrală a compensării facturilor şi plafonării preţurilor instituite prin OUG 118/2021 şi OUG 27/2022, a afirmat, ieri, în cadrul unei întâlniri cu presa, Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

"Din rapoartele ANRE şi din declaraţiile din presă, statul a plătit furnizorilor pentru decontare 4,5 miliarde de lei, în perioada noiembrie 2021 - martie 2022, prima parte a schemei, OUG 118, sumă plătită în proporţie de 99%. În primul trimestru al acestui an statul ar urma să colecteze aproape 11 miliarde de lei, din care 2,9 miliarde TVA adiţional, 5,3 miliarde din supraimpozitarea producătorilor - Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom, precum şi 2,6 miliarde din dividende. Înmulţind cu patru, rezultă că pentru tot anul statul român încasează peste 43 de miliarde de lei, chiar mai mult, pentru că preţurile au crescut între timp faţă de primul trimestru", a declarat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER.

Domnia sa a precizat că există o mare discrepanţă între sumele ce trebuie decontate din bugetul statului şi valorile aprobate la prima rectificare bugetară din acest an.

"Furnizorii nu au primit până acum niciun ban drept compensare pentru perioada care începe în aprilie. Pentru perioada noiembrie - martie, primii bani i-am primit după şapte luni, acum au trecut patru luni de la începutul noii scheme aprobată prin OUG 27/2022, sperăm să primim banii mai repede decât în prima schemă. Aceasta deşi legea spune că trebuie să primim banii în 45 de zile. Autorităţile spun că furnizorii au transmis greu informaţiile, dar interesul nostru este să completăm repede şi să luăm banii repede. Dacă am întârziat a fost din cauza neclarităţilor", a spus preşedintele AFEER.

"Pe OUG 27 nu s-a decontat nicio factură din cele emise. Furnizorii au început încărcarea facturilor în baza de date, majoritatea companiilor reuşind să încarce facturile, dar avem probleme care ţin de clarificarea unor termeni. Cea mai recentă a fost legată de încărcarea aferentă lunii aprilie, pentru că nu este clar ce trebuie să încărcăm: factura sau consumul pe luna respectivă. Cu toate acestea, datele sunt încărcate, există aprobări din partea ANRE pentru câteva companii, dar aşteptăm decontarea efectivă", a spus Cristian Culea, membru în Comitetul Director al AFEER.

Furnizorii arată că situaţia cu care se confruntă se agravează, dat fiind faptul că băncile consideră deja sectorul energetic ca fiind unul de risc.

"Suntem la patru luni de când a început OUG 27, iar băncile sunt supraexpuse pe sectorul energetic şi deja văd energia ca fiind un sector de risc şi costul creditării a crescut. Furnizorii garantează cu contractele, iar băncile spun că există riscul să nu se plătească banii înapoi, având în vedere întârzierea cu care statul decontează. Fiecare furnizor caută bani de unde poate să scoată, de la bănci, acţionari sau alte business-uri derulate", a subliniat Laurenţiu Urluescu.

• Furnizorii de energie se opun desfiinţării PZU

Preşedintele AFEER a ţinut să le răspundă celor care doresc reglementarea pieţei din energie şi a spus că în acest moment Piaţa pentru Ziua Următoare, PZU, piaţa spot, unde preţurile sunt foarte mari acum, este cea mai lichidă piaţă de energie din România şi nu poate fi închisă, aşa cum s-a cerut în spaţiul public.

"Suntem împotriva unei pieţe reglementate. O piaţă reglementată nu mai este piaţă. Nu putem închide cea mai lichidă piaţă din România, PZU. Este şi piaţa din care suntem interconectaţi, iar dacă o desfiinţăm nu mai vine energia din import. Pe de altă parte, şi în alte ţări sunt aceleaşi probleme. Problema este la nivel european, iar soluţia trebuie găsită tot la nivel european. Dacă fiecare ţară îşi face soluţie proprie, vor apărea distorsiuni şi fluxuri comerciale nefireşti care ar înrăutăţi situaţia", a precizat preşedintele AFEER.

Situaţia este dificilă şi pe zona de trading, a arătat Tudor Cîrstea, membru în Comitetul Director al AFEER.

"De când au explodat preţurile, dacă vrem să cumpărăm 5 MW pentru anul viitor, vom fi nevoiţi să achităm aproximativ 2 milioane euro. Cumpărătorii din piaţa de energie nu mai au bani, iar tradingul a scăzut cu mai mult de 50%. Ca număr de tranzacţii, tradingul a ajuns la nivel european la 20%, iar ca volume tranzacţionate abia mai reprezintă 10%. De aceea se poate spune că tradingul este aproape mort pe zona de energie. Acest lucru se vede şi la noi, unde nu se mai încheie contracte şi există riscul de contraparte. (...) Din păcate, piaţa a permis un mecanism speculativ, iar soluţionarea actualei crize trebuie să fie una unitară, la nivel european, şi se află în mâinile decidenţilor de la Bruxelles", a spus Tudor Cîrstea.

El a mai arătat că una dintre cauzele exploziei preţurilor în piaţa energiei din Europa o reprezintă achiziţiile efectuate de consorţiul energetic Uniper din Germania, care depindea de gazul importat din Federaţia Rusă.

"Uniper îşi cumpără acum cu 600-700 euro gazele şi energia pe care o producea, pentru a-şi onora contractele pe termen lung încheiate la preţuri de 40 euro MW. Diferenţa de preţ este plătită de statul german, dar problema este că Uniper îşi achiziţionează gazul şi energia necesare din piaţa liberă", a menţionat Tudor Cîrstea.

Din păcate, o decizie la nivel european nu se întrevede prea curând, iar în acest timp declaraţiile contradictorii ale oficialilor de la Bruxelles perturbă piaţa din energie.

"La nivelul Uniunii Europene, există un haos din punct de vedere al comunicării, ceea ce produce mari perturbări în piaţă", a spus Ion Lungu, director executiv al AFEER.

Pentru rezolvarea unor dintre problemele cauzate de criza din energie, AFEER a propus Guvernului luarea mai multor măsuri.

"Noi am propus ca ajutorul acordat de stat să fie focusat pe consumatorii vulnerabili, Guvernul să scadă TVA şi accizele la energie, consumatorii să nu mai plătească taxa de cogenerare şi certificatele verzi - acestea să rămână în sarcina bugetului public -, iar în cazul în care aceste măsuri nu sunt de ajuns să se acorde un ajutor financiar fix pe factură pe fiecare consumator. De asemenea, este foarte important să reducem risipa de energie. Nu confortul, ci risipa. Iar autorităţile ar trebui să vină cu o campanie în acest sens. Mai mult, încurajăm reducerea supraprotecţiei acordată consumatorilor, deoarece aceasta a cauzat apetenţei privind eficienţa energetică", a spus Laurenţiu Urluescu.

Furnizorii estimează că majorările preţurilor din energie vor continua şi în perioada următoare, cel mai târziu, până la începutul primăverii anului 2023, când va interveni creşterea capacităţilor LNG pe teritoriul Uniunii Europene, creştere care se va concretiza rapid în spargerea bulei actuale şi în scăderea consistentă a preţului la gaze naturale.