AGRICULTURA, CEA MAI MARE PONDERE ÎN CREŞTEREA PIB DE 4,1% DIN TRIMESTRUL AL TREILEA Laurenţiu Baciu: "Exportăm 60% din cereale, în ţările arabe"

Agricultura a fost motorul creşterii Produsului Intern Brut (PIB) cu 4,1%, în trimestrul al treilea al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012, sectorul agricol contribuind cu 2,3% la evoluţia PIB din intervalul iulie-septembrie, potrivit datelor provizorii publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Volumul de activitate din domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului s-a majorat cu 17,9%, având o pondere de 5,8% la formarea PIB şi o contribuţie de 1% la creşterea Produsului Intern Brut, în primele nouă luni ale anului în curs. În perioada ianuarie-septembrie, PIB-ul ţării a crerscut cu 2,7%.

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ne-a spus că produsele agricole care "au mers foarte bine" în acest an au fost cerealele.

Dacă în urmă cu două luni acestea erau foarte ieftine, acum preţurile cerealelor au început să-şi revină, apropiindu-se de normal. Astfel, grâul se vinde cu aproape 0,8 lei pe kg, iar porumbul - cu 0,6 lei pe kg, potrivit domnului Baciu.

Reprezentantul LAPAR ne-a precizat că cerealele noastre merg, în proporţie de circa 60%, la export, în special în ţările arabe.

"În 2013 am vândut mult mai mult decât anul trecut pe pieţele externe, exporturile crescând în mod substanţial. Nu putem acoperi cererea pe segmentul cerealelor, care este foarte mare. Cele mai multe solicitări vin din Orientul Mijlociu", ne-a precizat domnia sa.

Producţia de grâu din acest an se ridică la 3.200 de kg la hectar, în timp ce producţia obţinută de pe un hectar cultivat cu porumb se cifrează la circa 4.000 de kg.

Semnele pentru anul agricol viitor sunt destul de bune, estimează Laurenţiu Baciu, subliniind, însă, că mai este mult timp în care se poate întâmpla orice din punct de vedere meteorologic.

• Cristian Pârvan: "Dacă nu avem cerere, nu lucrăm"

Produsul Intern Brut a crescut, în primele nouă luni ale lui 2013, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent, cu 2,7%, atât pe serie brută (443 miliarde lei), cât şi pe serie ajustată sezonier (atingând 467 miliarde lei).

La nouă luni, cea mai importantă contribuţie la creşterea PIB a avut-o industria (+1,4%), cu o pondere de 30% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.

Potrivit lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), precizează că industria evoluează în funcţie de piaţă, exporturile fiind legate de sectorul industrial.

"Lucrăm la comanda altora. Dacă nu este cerere, nu lucrăm, aşa cum s-a întâmplat la Ford şi la Dacia, care şi-au închis porţile când nu au avut piaţă", ne-a spus domnia sa.

În aceste condiţii şi având în vedere că o pondere importantă în creşterea PIB din acest an o are agricultura, o cotă crescută a Produsului Intern Brut este bună, dar nu este sigură, opinează domnul Pârvan, adăugând: "Nu avem siguranţa că aşa se va întâmpla şi în 2014. Probabil că în acest an agricultura va avea o contribuţie la PIB de 7-8%. Anul agricol 2014 ar trebui să fie mult mai bun decât acest an, pentru a contribui cu ceva la creşterea PIB. În caz contrar, ponderea agriculturii la creşterea PIB va fi zero la sută".

• Radu Zilişteanu: "Contribuţia pieţei imobiliare cu 0,2% la creşterea PIB este nesemnificativă"

Datele INS ne arată că şi în domeniul imobiliar a avut loc o evoluţie pozitivă, tranzacţiile imobiliare contribuind cu 0,2% la creşterea PIB înregistrată în primele nouă luni din an. Volumul de activitate s-a majorat, pe piaţa imobiliară, cu 2,2%, ponderea domeniului la formarea PIB fiind de 7,8%.

Analistul Radu Zilişteanu, doctor în economie, ne-a spus că "o uşoară mişcare pe piaţa imobiliară s-a simţit, în ultima vreme, printr-o intensificare a tranzacţiilor", subliniind, însă, că este foarte important faptul că acest domeniu este unul sezonier: "Cred că 0,2% este o pondere nesemnificativă, care nu poate forma o tendinţă".

Piaţa imobiliară a devansat intrarea în criză, maximul în domeniu fiind înregistrat la începutul lui martie 2008, ne-a mai precizat domnia sa, menţionând că "segmentul este dependent de investiţii, iar investitorii din domeniu, educaţi, au simţit, în primăvara lui 2008, turbulenţele de pe pieţele internaţionale şi nu au mai investit la noi".

Şi la ieşirea din criză vom avea de-a face cu o defazare în domeniu, astfel încât abia după 6-12 luni de la apariţia primelor semne de revenire a economiei va începe "să mişte" şi piaţa imobiliară.

În aceste condiţii, anul viitor va fi unul destul de liniştit, în care piaţa de profil va stagna, a conchis analistul.

• Exportul, contribuţie de 5,2% la creşterea PIB, din punct de vedere al utilizării lui

Din punct de vedere al utilizării PIB, în primele nouă luni ale anului curent, creşterea înregistrată s-a datorat, în principal, exportului net, care a avut o contribuţie de 5,2%, potrivit INS. Aceasta este o consecinţă a creşterii cu 14,4% a exporturilor de bunuri şi servicii, corelată cu o majorare semnificativ mai redusă a volumulului importurilor de bunuri şi servicii, de 1,5%.

În perioada analizată, deficitul comercial a înregistrat o reducere de peste 42%, cifrându-se la circa 18 miliarde lei (în jur de 4 miliarde euro), mai mic cu 13,7 miliarde lei (aproximativ 3 miliarde euro) decât cel înregistrat în intervalul similar al anului trecut.

În opinia analistului economic Aurelian Dochia, un deficit comercial este o veste bună, mai ales atunci când se bazează pe creşterea exporturilor, dar poate fi privit şi ca un lucru negativ, având în vedere că deficitul balanţei comerciale este "imaginea în oglindă" a situaţiei balanţei de capital.

Recent, domnul Dochia ne-a precizat: "Pe de o parte, este bine că scade deficitul comercial, mai ales că acest lucru se întâmplă ca urmare a creşterii exporturilor. Acest lucru arată că economia şi mai ales industria sunt destul de robuste, făcând faţă situaţiei de criză surprinzător de bine. Pe de altă parte, scăderea deficitului poate fi privită ca o veste rea, întrucât deficitul balanţei comerciale este imaginea în oglindă a situaţiei balanţei de capital, iar un deficit comercial mic poate însemna intrări puţine de capital, în condiţiile în care România are nevoie de capital pentru dezvoltare. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că intrările de capital din ultima vreme reprezintă împrumuturi ale Guvernului, care nu contribuie foarte mult la dezvoltarea economiei, nu intrări private de capital, pentru investiţii".

Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), ne-a spus că ne situăm în continuare pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte creşterea exporturilor din acest an.

"Este un lucru pozitiv că scade deficitul, mai ales că scăderea are la bază, în principal, creşterea exporturilor şi în plan secund reducerea importurilor. Sperăm că şi contul curent va fi pozitiv", ne-a declarat domnia sa.

• Andrei Rădulescu: "Mă aştept la o relansare a investiţiilor începând cu acest trimestru"

Dinamica economiei ţării în trimestrul al treilea a surprins pozitiv scenariul macroeconomic central, în special în ceea ce priveşte cererea externă netă, comentează Andrei Rădulescu, senior investment analyst la SSIF Broker, apreciind că această evoluţie a fost determinată de faptul că parte din producţia agricolă record a fost direcţionată către export.

"Evoluţia componentelor PIB confirmă procesul de rebalansare a economiei, de la cererea externă netă la cererea internă. În scenariul macroeconomic central, investiţiile vor deveni motorul economiei. Mă aştept la o relansare a investiţiilor începând cu trimestrul al patrulea al lui 2013, evoluţie susţinută de declinul stocurilor, dar şi de scăderea semnificativă a costurilor de finanţare", susţine domnul Rădulescu.

Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei au avut o pondere de 0,4% la creşterea PIB, cu o pondere de 60,4% la formarea sa. Volumul cheltuielilor pentru consumul final s-a majorat cu 0,6%.

O contribuţie negativă au înregistrat: formarea brută de capital fix (-1,1%), cu o pondere de 24% în formarea PIB, volumul său reducându-se cu 3,9%; consumul final al administraţiilor publice (-0,3%), cu o pondere de 15,7% în PIB şi un volum mai mic cu 2,4% şi variaţia stocurilor (-1,5%), ca urmare a reducerii stocurilor din economie.

Totodată, a fost remarcată reducerea volumului de activitate din administraţia publică şi apărare, domeniul asigurărilor sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială.

Potrivit specialiştilor, creşterea PIB înregistrată până în septembrie depăşeşte cu mult estimările făcute la începutul anului.

Analistul economic Aurelian Dochia este de părere că, dacă vom încheia 2013 în acelaşi ritm, vom fi performeri în UE.

"Cu toate că estimările referitoare la PIB sunt bune, încasările bugetare sunt sub aşteptări, fapt din ce în ce mai puţin explicabil", ne-a spus, recent, domnia sa, considerând că nimeni nu înţelege de ce Guvernul trebuie să adopte măsurile fiscale anunţate, care pot fi o frână în calea creşterii economice din 2014.

Dragoş Cabat, analist economic, îşi păstrează estimările de creştere a PIB la 1,8%-2,2%. Domnia sa susţine că, până la finalul anului, creşterea economică nu se va menţine la nivelul estimărilor INS, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare care va avea loc în următoarea perioadă.

"De Crăciun, oamenii vor cumpăra mai puţin decât anul trecut. Taxele şi impozitele vor atârna greu în buzunarele consumatorilor începând din 2014, dar efectul psihologic se va manifesta încă din acest an", estimează Dragoş Cabat.

Pentru anul viitor, Guvernul şi reprezentanţii delegaţiei FMI estimează un PIB în creştere cu 2,2%.