Alegeri controversate

Nu s-a mai întâmplat niciodată la alegerile locale: la o săptămână de la scrutin nu există încă rezultate finale oficiale. Ceea ce creează controverse, alimentează teoriile conspiraţiei şi dă loc la contestarea corectitudinii procesului electoral din septembrie 2020. Mai întâi o mică retrospectivă privind publicarea rezultatelor finale ale alegerilor locale: la ultimele alegeri locale din 2016, scrutinul a avut loc pe 5 iunie, iar rezultatele finale erau publicate pe 10 iunie. La fel şi în 2012 când alegerile locale aveau loc pe 10 iunie, iar rezultatele finale erau date publicităţii pe 15 iunie. Iar din 1992 până în 2008, perioadă în care alegerile locale s-au desfăşurat în două tururi de scrutin (al doilea tur pentru alegerea primarilor acolo unde niciun candidat nu obţinuse cel puţin 50% plus un vot la primul tur) durata medie a publicării rezultatelor era tot de cinci zile: un exemplu, în 2008 alegerile locale au avut loc pe 1 şi 15 iunie, iar rezultatele finale pentru al doilea tur au fost publicate pe 19 iunie. Ori, anul acesta nu s-a mai întâmplat aşa. Iar cauza rezidă în modul defectuos în care Autoritatea Electorală Permanentă a pregătit scrutinul. Să fie vorba de ignoranţă sau de infamie?

Motivul pentru care se întârzie validarea datelor şi publicarea rezultatelor constă în imposibilitatea corectării erorilor survenite în procesul introducerii datelor cel mai probabil de către operatorii de calculator din secţiile de vot. Şi aceasta pentru că softul folosit pentru centralizarea rezultatelor realizat de către STS după sistemul elaborat de AEP nu oferă posibilitatea corectării erorilor din baza de date şi nici nu asigură, ca la alte alegeri din trecut, repartizarea automatizată a mandatelor de consilieri. Iar această situaţie de blocaj a fost folosită de unii către candidaţi PSD sau de trusturi de presă apropiate partidului condus de Marcel Ciolacu pentru a crea imaginea unei fraudări sistematice a scrutinului. Aşa s-a ajuns la situaţia ca 17 procese verbale ale unor secţii de vot din Sectorul 1 să conţină erori, sau, cum se spune în limba de lemn electorală, "să nu se închidă pe cheie" şi să-i permită primarului în funcţie să acuze fraude.

Însă, cel care poartă răspunderea, cel puţin morală, a acestui haos este tocmai cel pe care majoritatea PSD din parlament îl vota în februarie 2019 la conducerea acestei instituiţii, Constantin-Florin Mituleţu- Buică. Epurarea AEP realizată între timp, care s-a desfăşurat pe fundalul altui scandal de fraudare a alegerilor pus în scenă de PSD în parlament, cel al alegerilor europene din 26 mai 2019, a dus la prăbuşirea nivelului de competenţă şi la erorile în lanţ care au generat cacofonia din septembrie 2020.

Cum reglementările în vigoare în acest moment nu permit corectarea erorilor care au apărut în procesul de introducere a datelor la nivelul birourilor secţiilor de vot, iar softul realizat de STS nu îngăduie corectarea erorilor pentru a nu se permite intervenţii arbitrare care ar putea vicia datele, bunul simţ ar cere ca modificarea erorilor să fie făcute de cei care au înregistrat datele. Pentru aceasta ar trebui reluat în secţiile electorale respective procesul de numărare a voturilor şi introducere a datelor, dar membrii birourilor secţiilor de vot şi-au încheiat activitatea atunci când au semnat procesul verbal al secţiei de vot. Erori de introducere a datelor au existat la toate alegerile de până acum, dar s-au prevăzut soluţii pentru a fi corectate. De data aceasta soluţiile nu au fost reglementate. Iar scandalurile cu repetiţie privind fraudarea alegerilor mă fac să cred că nu e vorba de ignoranţă, ci de rea intenţie.