Alegerile prezidenţiale în diaspora: mobilizare masivă abia în ultima zi a scrutinului

Deşi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au organizat un proces de votare extins pe trei zile pentru diaspora, participarea românilor din străinătate la urne la primul tur al alegerilor prezidenţiale a lăsat de dorit comparativ cu mobilizarea din anii 2014 şi 2019. Conform datelor centralizate până duminică la ora 15:00, prezenţa diasporei la scrutinul de ieri era semnificativ mai scăzută decât la precedentul scrutin prezidenţial, deşi cetăţenii români din alte state au avut la dispoziţie trei zile pentru exprimarea opţiunii: vineri, sâmbătă şi duminică.

Cu toate acestea, în partea a doua a zilei, românii din străinătate au ieşit masiv la vot, astfel că la ora 18 numărul celor care au votat se ridica la 705.100, mai mare decât numărul total de votanţi din Diaspora - 675.000 - în primul tur al prezidenţialelor din 2019. În orice caz, deşi vorbim despre un număr substanţial de votanţi, acesta este departe de potenţialul celor peste 4 milioane de cetăţeni români aflaţi în afara graniţelor ţării. Sistemul de vot pe trei zile, cu program prelungit până la miezul nopţii pentru cei aflaţi la cozi, pare să nu fi fost suficient pentru a stimula participarea. Spre deosebire de scrutinele anterioare, când cozile interminabile de la secţiile de votare au fost un subiect intens dezbătut, în 2024 nu s-au raportat probleme majore de organizare. Dimpotrivă, condiţiile de vot au fost mai bune ca niciodată. Autorităţile române au înfiinţat peste 950 de secţii de votare în diaspora, multe dintre acestea fiind amplasate în zone cu densitate mare a comunităţilor româneşti, precum Italia, Spania, Germania şi Marea Britanie.

Mobilizarea scăzută în primele două zile şi jumătate ridică întrebări cu privire la implicarea civică a românilor din diaspora. Dacă în 2019 s-a vorbit despre "diaspora ca factor decisiv" în alegerea preşedintelui, situaţia din 2024 părea să arate o schimbare de paradigmă, schimbare care nu s-a concretizat. Probabil că la baza absenteismului iniţial a stat şi dezamăgirea faţă de oferta electorală actuală.

Analiştii politici prezenţi ieri la dezbaterile de la Digi 24 şi B1 TV au afirmat însă că numărul românilor din diaspora care se vor prezenta la urne va fi mult mai mare în turul II al prezidenţialelor, în 8 decembrie, deoarece atunci vor avea clar o opţiune sau alta, şi nu 13 ca ieri. În orice caz, mobilizarea la vot a diasporei pe ultima parte a scrutinului de ieri nu ar trebui trecut cu vederea. Mai ales într-un context în care votul Diasporei a fost crucial în ciclurile electorale recente, prezenţa redusă la urne în primele două zile şi jumătatetransmite un semnal alarmant despre alienarea cetăţenilor români faţă de politicile naţionale. Dacă statul român doreşte să menţină diaspora implicată, trebuie să răspundă mai eficient nevoilor şi preocupărilor lor.

Citeşte Călin Georgescu - marele câştigător al primului tur al alegerilor prezidenţiale