ALEXANDRU RAFILA: "Masca de protecţie, obligatorie doar în situaţia în care sistemul de sănătate va cunoaşte un grad foarte ridicat de internare"

Deşi autorităţile sanitare înregistrează săptămânal 25.000 de persoane infectate cu Sars-Cov 2, în ceea ce este numit al şaselea val al pandemiei Covid 19 în ţara noastră, în momentul de faţă recomandarea este ca masca de protecţie să fie purtată doar în spaţiile aglomerate, în spaţiile publice închise şi în mijloacele de transport în comun, a afirmat, ieri, Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, la dezbaterea "Pandemia COVID-19, 2022: «Nimic nu va mai fi la fel» vs. «Luaţi din nou prin surprindere»", organizată de grupul DC Media.

"Masca a revenit în unităţile sanitare, unde avem o bază legală ce permite conducerii unităţii sanitare, inclusiv la medicii de familie, obligativitatea purtării ei pentru a impiedica transmiterea bolilor nosocomiale, inclusiv Covid. (....) Dar, dacă va exista o situaţie care să pună în pericol sistemul de sănătate privind gradul de internare, vom analiza situaţia, iar guvernul poate lua măsurile impuse de respectivul context (n.red. - inclusiv obligativitatea purtării măştii de protecţie)", a mai spus Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii a precizat că în următoarea perioadă, sistemul de sănătate din ţara noastră se pregăteşte pentru a răspunde provocărilor valului 6 Covid, care este generat de mai multe tulpini, chiar dacă acestea duc la forme mai uşoare de boală.

"Avem deja 25.000 cazuri pe săptămână. Estimăm o creştere până la jumătatea lunii august, dar acest lucru trebuie să meargă un un sistem de sănătate pregătit în zona ambulatorie să preia pacienţii cu forme uşoare şi medii care au nevoie de evaluare şi tratament. Dorim menţinerea funcţională a spitalelor, care să permita accesul la asistenţă medicală a pacienţilor cu alte patologii. În acelaşi timp, mărim capacitatea de testare. Fac apel la toate persoanele cu simptome să se testeze la medicul de familie, la farmacie, la ambulanţă sau în centrele de testare", a declarat Alexandru Rafila.

El a precizat că este nevoie de un efort comun al Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, profesioniştilor şi medicilor de familie, pentru combaterea răspândirii Covid 19 prin extinderea programului de vaccinare şi programului de testare, care ar trebui să funcţioneze corelat.

În privinţa folosirii tratamentului profilactic cu anticorpi monoclonali, ministrul Sănătăţii a arătat că, deşi este o soluţie, acesta va fi generalizat în măsura în care autorităţile vor avea o dovadă clară că anticpropii respectivi protejează pacienţii cu boli cronice împotriva infecţiei cu Covid 19.

• Vaccinarea - cea mai ieftină metodă de prevenţie

Niciodată şi la nimeni nu s-a reuşit vaccinarea de 100%, pentru că există persoane cu imunodeficienţă înnăscută, dobândită sau indusă, pentru acre trebuie să găseşti, ca medic, alte soluţii, a afirmat, în cadrul dezbaterii, senatorul Laszlo Attila, secretarul Comisiei pentru Sănătate din Senat.

"Sunt situaţii în care degeaba vaccinezi pentru că organismul nu reacţionează din motive diverse, dobândite sau moştenite. Atunci putem spune că sunt cazuri în care vaccinarea e rezolvarea pentru a asigura protecţia împotriva bolilor ce pot fi prevenite prin vacinare şi sunt cazuri ce impun administrarea de anticorpi pentru a avea protecţia specifică. (...) Vaccinarea este cea mai ieftină metodă de prevenţie, a spus Laszlo Atiila".

Secretarul Comisiei de Sănătate din Senat a remarcat faptul că sistemele de sănătate din centrele private situate în marele centre universitare s-au dezvoltat în utlima vremea, dar a arătat că sunt zone în ţară, unde calitatea şi eficienţa actului medical lasă de dorit.

"Cred că trebuie să găsim nişte metode obiective de a forma şi crea condiţiile să se formeze centrele de excelenţă. Pentru că degeaba încercăm să finanţăm un centru care face o intervenţie pe lună, în condiţiile în care avem centre ce fac 6-10-20 de intervenţii pe zi. Avem nevoie de începerea finanţării pe rezultat. Cred că, vrând-nevrând, în 2022 suntem obligaţi să creăm condiţiile pentru calitatea actului medical, eficienţa actului medical şi să nu mai discutăm doar despre cât ne costă mâncarea sau care este norma de hrană într-un spital, ultimele două fiind probleme de management local şi care nu trebuie să fie obiectul unor hotărâri de guvern", a spus senatorul Laszlo Attila.

Pentru patologiile cu modalităţi de prevenţie, este important ca vaccinarea să fie primul lucru la care autorităţile sanitare să se gândească şi pe care să îl promoveze, a precizat Florin Buicu, vicepreşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor.

"Populaţia trebuie să înţeleagă beneficiile acestor metode preventive. (...) Măsurile de prevenţie pentru pandemie trebuie luate suplimentar faţă de cele existente. În momentul de faţă, cercetările din domeniu ne-au adus, pe lângă vaccin, modalităţi terapeutice noi ce determina o reducere a mortalităţii pentru a nu mai vedea un numar mari de cazuri în ATI. În momentul în care avem o variantă terapeutică sistemul de sănătate trebuie să fie capabil să ofere pacientului şansa de a fi tratat. Alocările buhgetare sunt necesare atunci când pacientul are nevoie. (...) Tratamentul cu anticorpi monoclonali poate face diferenţa între sănătate şi moarte şi trebuie găsite resursele financiare pentru asigurarea acestui tratament", a mai spus Florin Buicu.

• Grad redus de complianţă a societăţii faţă de sfaturile medicilor specialişti

Principala problemă în combaterea actualei pandemii Covid 19 o reprezintă gradul de redus de încredere şi de complianţă a societăţii faţă de recomandările şi sfaturile medicilor specialişti, a afirmat dr. Simin Aysel Florescu, manager al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Victor Babeş".

"Nu este suficient să fim doar noi pregătiţi pentru valul 6; trebuie să instruim partenerul căruia ne adesăm, adica populaţia, care trebuie informată de profesionişti şi care trebuie să ia în considerare informaţiile pe care le transmitem şi să aleagă calea corectă din acest punct de vedere. Populaţia trebuie să fie compliantă tututor acestor măsuri terapeutice sau profilactice cu care i te adresezi. Punctul slab al nostru- gradul redus de complianţă al populaţiei la toate aceste măsuri. Avem complianţă foarte scăzută în fiecare an şi la vaccinarea sezonieră antigripă. Veriga noastra slabă este complianţa la sfaturile noastre şi nicidecum sistemul medical. Noi, din punct de vedere medical, administrativ, chiar dacă nu suntem perfecţi, avem toate instrumentele necesare pentru a face faţă problemelor", a spus managerul spitalului Victor Babeş.

Medicul Simin Aysel Florescu a precizat că nu putem sta liniştiţi în acest al şasele val al pandemiei, chiar dacă majoritatea formelor sunt uşoare, deoarece "nu ştim niciodată în ce categorie putem intra din punct de vedere individual" şi mai ales "deoarece consecinţele pe termen lung ale infecţiei nu se cunosc ca atare, deşi se vorbeşte despre long covid şi despre covidul cronic". În opinia domniei sale, "alegerea corectă este o vaccinare cu trei doze, iar a patra doză să fie aplicată doar persoanelor în vârstă peste 80 de ani".

Cătălin Codreanu, preşedintele Societăţii Române de Reumatologie a atras atenţia că lupta cu Covid 19 continuă, că trebuie să revedem strategiile pe care le folosim şi să revenim la un sistem de testare a infectărilor care să fie mai riguros, mai sistematic şi să permită o imagine mai reală a numărului de persoane infectate.

La rândul său, Diana Deleanu medic primar Alergologie a precizat că folosirea vitaminei D "ca tratament sau ca profilaxie nu este o solutie pentru afecţiunea Covid-19".

"Sunterm la începutul valului 6 pandemic, care va creşte, vine. Cele mai importante metode de combatere sunt cele de profilaxie: evitarea persoanelor bolnave, să nu stăm în aglomeraţie, purtarea măştii de protecţie, spălatul mâinilor cu apă şi săpun. Cercetarea medicală a demonstrat că putem realiza o profilaxie activă prin vaccinare împreună cu utilizarea de antibiotice care au dus la speranţă de viaţă crescută în populaţia noastră. La ora actuală dispunem de o modalitate de prevenţie pentru infecţia cu Sars-Cov 2 în care, dacă administrăm anticorpi monoclonali, putem face o protecţie a pacienţilor cronici împotriva Covid - o protecţie de până la 6 luni, dacă se administrează două tipuri de anticorpi monoclonali. (...) Efecte adverse, inclusiv fatale, există chiar la banala aspirină pe care o luăm de 100 de ani", a spus Diana Deleanu.

• Numărul pacienţilor oncologici în stare gravă a crescut după primii ani ai pandemiei Covid 19

Referitor la valul 6 al pandemiei, chirurgul Radu Zamfir, medic în cadrul Centrului de Chirurgie şi Transplant "Dan Setlacec" din Institutul Clinic Fundeni, afirmă că este foarte important ca autorităţile să estimeze cât mai exact resurselor alocate pentru tratamentul pacienţilor cu Covid, pentru a nu întârzia accesul la o intervenţie sau la o metodă terapeutică a pacienţilor care aşteaptă o intervenţie chirurgicală sau care se află pe lista de aşteptare a unui transplant.

"Cu cât acest lucru e mai exact apreciat, cu atât sunt mai puţine locuri lăsate libere deliberat pentru pacienţii cu Covid şi sunt mai multe locuri în spitale pentru pacienţii cu alte patologii", a spus Radu Zamfir.

Evaluarea corectă a situaţiei este necesară pentru a fi evitată situaţia din primii ani ai pandemiei, când actualii pacienţi cronici nu au putut să efectueze verificările necesare pentru depistarea cancerului, deoarece au fost împiedicaţi de autorităţi să intre în spitale, a afirmat Michael Schenker, preşedintele Comisiei Oncologice din cadrul Ministerului "Această pandemie de cancer de stadii avansate, cu care ne confruntăm şi care a urmat pandemiei infecţioase, este în curs, în plină derulare. Sunt în fiecare zi cazuri noi cu stadii avansate, cu localizări care altă dată se prezentau în stadii potenţial curabile prin gesturi chirurgicale sau prin alte metode de tratament. Actuala pandemie a creat o stare de frică, o stare de teamă a cetăţeanului de a se adresa spitalelor, consultului medical, indiferent unde se derula acesta, în spitale publice sau în unităţi/clinici private. În ultimele 12 luni am văzut multe cazuri de cancer metastatice, cu posibilităţi de vindecare foarte rare sau reduse, iar acest lucru se va resimţi în mortalitatea mai mare în următorii doi-trei ani. În posibilitatea unui nou val pandemic este de aşteptat ca posibilitatea fricii să se repete privind consultarea la un medic", a afirmat Michael Schenker.

Referitor la tratatea acestor pacienţi, Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) a spus că este nevoie ca sistemul de sănătate să nu mai facă discriminări între pacienţi, indiferent de situaţia pandemică în care ne aflăm, şi că este necesar ca unităţile sanitare să pună accent pe prevenţie şi pe adaptarea protocoalelor de tratament la noile terapii aprobate.

"Marea majoritate a ţărilor au astfel de procoale cu noile terapii aprobate în cursul anului 2022. Trebuie să menţinem actualele terapii în protocoale şi să adaptăm protocolul atât timp cât avem inovaţie. Persoanele imuno-compromise sunt cele mai expuse la orice înseamnă infecţie şi ce înseamnă Covid şi, de aceea, este necesar ca ele să fie tratate înainte de a se infecta", a concluzionat Radu Gănescu.