Alunecarea spre dictatură

Am avut, iarăşi, dreptate. Din păcate. Acum ceva vreme am avertizat că politicile Partidului socialist vor duce România către dictatură. Iar de zilele trecute avem confirmarea oficială. S-a dat publicităţii Indexul Democraţiei pe anul 2017. Este un raport făcut de specialiştii pres­tigioasei reviste The Economist. Iar veştile, pentru noi, sunt terifiante.

România şi-a continuat alunecarea pe panta dezastrului politic. Anul trecut era pe locul 61. Acum a ajuns pe locul 64. În 2006, înaintea aderării la Uniunea Europeană, era pe locul 50.

Pentru a înţelege ce se petrece, să privim mai atent la acest clasament. România este prinsă între Guyana (63) şi Salvador (65). Două state cu grave probleme politice şi sociale. Suntem mult sub Lesotho sau Ungaria (ambele la egalitate, pe locul 54). Cu un scor scăzut (6,44), suntem în zona populată de Indonezia (locul 68) şi Paraguay (71).

Lucrul cel mai grav e altul. Româ­nia se apropie cu viteză de zona "regimurilor hibride". Adică de categoria regimurilor care nu pot fi numite, în nici o accepţiune, nici măcar "democraţii defecte".

Iată cifrele. Linia roşie este după Ecuador (76). Primul stat de acest fel e Albania (locul 77, cu 5,98 puncte). Urmează Moldova (78), Georgia (79) şi Guatemala (80). Cât va dura până România va ajunge, oficial, în acest teritoriu? Probabil doi, maxim trei ani.

Haideţi să vedem de ce sunt atât de pesimist. Să examinăm raportul specialiştilor de la The Economist. Punctajul României (6,44) este tras în sus de un scor bun (7,94) obţinut la categoria "Libertăţi civile". Aici raportul e corect, cred. Într-un regim în care Mafia este la fel de ineficientă ca şi instituţiile de stat, cetăţenilor le rămâne un spaţiu considerabil de manevră.

Însă cel mai mult este ridicat scorul general al României de punctajul foarte mare (9,17) obţinut la categoria "Procese politice şi pluralism". Aici cred că e ceva în neregulă. Nu îmi explic scorul acesta decât prin faptul că datele se referă doar la anul 2017, când nu am avut alegeri generale, locale sau prezidenţiale. Pentru a vedea cât de anormal este acest scor să observăm că Japonia e clasată mai jos (8,75) la acest capitol.

Lăsând această anomalie la o parte, radiografia pe care Indexul Democraţiei o face regimului actual din România este, cu adevărat, sinistră. La capitolul "Funcţionarea guvernului", scorul este jalnic (5,71). Cu alte cuvinte, guvernul de la Bucureşti a reuşit contra-performanţa de a funcţiona mai rău decât autorităţile din Papua Noua-Guinee (6,07), un loc unde trăiesc triburi acuzate de canibalism. Sau decât în Buthan (6,07), o societate abia ieşită din Evul Mediu. După un deceniu de "integrare europeană", statul român a ajuns la nivelul Mongoliei (5,71)...

Staţi că lucrurile stau chiar mai rău decât atât... La capitolul "Participare politică" scorul este chiar mai slab (5,00). Cu mult sub Madagascar (5,56), unde a fugit Radu Mazăre. Vreţi să ştiţi ce state mai au acest punctaj? Zambia, Macedonia, Tanzania, Bangladesh, Nepal, Thailanda, Turcia, Armenia, Mauritania, Rusia. Comentariile sunt de prisos.

Însă ceea ce suţin eu este că România e prinsă într-un proces de degradare politică ce o va duce în rândul statelor autoritare. Adică mai jos de nivelul "regimurilor hibride".

Problema principală, cred, este natura culturii politice. Acesta este un predictor puternic al evoluţiilor pe termen lung. Ce spune despre asta ediţia 2017 a Indexului Democraţiei?

Aici scorul României este catas­trofal (4,38). În traducere: avem o cultură politică mai nedemocratică decât Ucraina (6,25), Liban (5,63) sau... Irak (5,00). Dacă doar cultura politică ar conta, România ar fi deja undeva în zona de tranziţie dintre regimuri hibride şi autoritare, undeva între Nigeria (4,44) şi Pakistan (4,26). Din punctul de vedere al culturii politice, stăm mai rău decât unele dictaturi: Etiopia, Libia sau Belarus (toate cu scorul 5,63). Suntem la egalitate cu Venezuela.

Acesta este rezultatul, în parte, al istoriei noastre. Dar este şi rezultatul degradării accelerate a moravurilor publice din ultimii doi ani. De când conducerea partidului socialist a fost preluată "pe persoană fizică" de un infractor.

Încotro? Gândiţi-vă că toate aces­te cifre, oricât ar fi de lamentabile, nu reflectă realitatea din prezent. Informaţiile au fost culese pentru anul 2017. La începutul lui 2018 însă, "Revoluţia Borfaşilor" de la Bucureşti a înregistrat noi succese. Au mutilat Codul Penal. Au obţinut noi decizii scandaloase de la amicii lor politici de la Curtea Constituţională. Au destabilizat mediul de afaceri. Au dezorganizat învăţământul. Au pus bastoanele pe manifestanţii care cereau democraţie.

Anticipez că zona în care va fi cel mai puternic recul, în 2018, va fi aceea a libertăţii presei. Deja avem câţiva jurnalişti amendaţi pentru că ar fi ofensat persoana care joacă rolul de Prim-Ministru în regimul Dragnea 3. Iar celebrul Formular 600 ţinteşte exact zona ziariştilor şi scriitorilor. Ce este mai rău urmează.