Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, s-a întâlnit, astăzi, la Facultatea de Drept, cu studenţi ai Universităţii din Bucureşti, cărora le-a vorbit despre preşedintele John Fitzgerald Kennedy şi implicarea civică a tinerilor, potrivit unui comunicat remis redaţiei.
"Nu întrebaţi ce poate face România pentru voi, întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru România", le-a transmis studenţilor Klemm, parafrazând cuvintele fostului preşedinte american.
Diplomatul le-a spus tinerilor că reprezintă noua generaţie ţării şi vor deveni "conducătorii acestui frumos pământ" - România.
"Aşadar, vă întreb: ce veţi face, viitori lideri ai României? Veţi transforma România în locul pe care vi-l doriţi, lipsit de corupţie, bazat pe statul de drept, un loc prosper, cu o administraţie publică eficientă, capabilă, un loc care să semene mai mult cu restul Europei? Veţi răspunde chemării la datorie, atunci când ţara voastră va avea nevoie de voi? Veţi candida într-o zi pentru o funcţie, aşa cum ne încuraja Kennedy, pentru a vă sluji ţara şi pentru a rezolva problemele mari cu care se confruntă astăzi România? Veţi face acest lucru nu pentru că este uşor, ci tocmai pentru că este greu, aşa cum spunea Kennedy?", i-a întrebat ambasadorul pe cei prezenţi.
El a punctat că John Fitzgerald Kennedy a inspirat generaţii de americani să dea dovadă de spirit civic şi să participe activ la democraţia americană. De asemenea, propria sa familie continuă să promoveze această viziune: fraţii, nepoatele şi nepoţii lui Kennedy au fost membri ai Congresului sau au fost aleşi în funcţii de conducere în statele lor. Fiica sa, Caroline Kennedy, este ambasador al SUA în Japonia.
"Kennedy întruchipa tinereţe şi vitalitate şi, prin acţiunile şi discursul său, a inspirat inimile şi minţile unei întregi generaţii de tineri, determinându-i să se implice în comunitate şi în lume şi să lupte pentru egalitate. Stabilind un mandat pentru serviciul public şi inspirând o naţiune să răspundă provocărilor unei noi ere, Kennedy a sprijinit lansarea unor serii importante de evoluţii sociale, culturale şi politice", a subliniat Hans Klemm.
Ambasadorul a menţionat că, pentru el, moştenirea preşedintelui american este una simplă: slujirea umanităţii, a ţării şi comunităţii şi promovarea unei lumi mai bune pentru generaţia viitoare.
"Prin exemple precum înfiinţarea Corpului Păcii şi promovarea drepturilor civile, Kennedy le cerea americanilor să împărtăşească cunoştinţele şi abilităţile lor cu persoanele defavorizate din ţară şi cu cele din ţările subdezvoltate. El voia ca o Americă puternică să conducă eforturile de creare a unei lumi mai bune. Şi, datorită acestor aspiraţii, amintirea sa este deosebit de puternică în minţile americanilor. În sondajele de opinie, Kennedy apare în mod constant în vârful listei celor mai buni preşedinţi ai Americii", a completat el.
Ambasadorul a marcat totodată cele mai importante momente din viaţa preşedintelui american, ucis pe 22 noiembrie 1963, de glonţul lansat de un asasin.
"Orice american care a trăit acele zile îşi aduce încă aminte cu exactitate unde era atunci când a aflat îngrozitoarea ştire. America a părut să-şi piardă inocenţa în acel moment", a spus el.
Potrivit lui Klemm, în cel de-al Doilea Război Mondial, Kennedy a obţinut cele mai înalte distincţii ale Forţelor Navale ale SUA, iar ulterior a devenit membru al parlamentului SUA. Cartea sa, "Profiles of Courage", a câştigat Premiul Pulitzer în 1957. În 1960, Kennedy a candidat la Preşedinţie, concurând cu Richard Nixon, pe atunci vicepreşedinte. A participat la prima dezbatere prezidenţială televizată din istoria americană şi a câştigat alegerile. Una dintre primele măsuri luate de el după preluarea funcţiei a fost înfiinţarea Corpului Păcii (Peace Corps), un program care trimitea voluntari americani în ţări în curs de dezvoltare aflate de mare distanţă de America.
"În ciuda aurei nostalgice care înconjoară imaginea preşedintelui Kennedy, s-au comis şi greşeli. Invazia din Golful Porcilor, în care administraţia Kennedy a sprijinit rebeli înarmaţi într-un efort de a pune capăt regimului comunist din Cuba, a fost un eşec total. Abordarea sa cu privire la relaţiile dintre rase în SUA, mai ales în perioada de început a administraţiei sale, este de asemenea considerată de unele persoane timidă şi exagerat de reactivă", a declarat ambasadorul.
Pe de altă parte, în 1962, când lumea se afla în pragul unui război, ca urmare a faptului că Uniunea Sovietică încerca să instaleze rachete nucleare în Cuba lui Fidel Castro, Kennedy a împiedicat navele sovietice care transportau acele rachete să ajungă în insulă, instituind o blocadă navală, a remarcat Hans Klemm. Deşi era hotărât să împiedice extinderea influenţei sovietice în lume, s-a aşezat la masa negocierii cu Uniunea Sovietică în vederea semnării unui tratat de interzicere parţială a testelor nucleare.
Ambasadorul le-a oferit celor prezenţi exemplare ale cărţii "Profiles of Courage", semnată de preşedintele Kennedy. Studenţii facultăţilor de Drept, Limbi şi Literaturi Străine - American Studies, Administraţie şi Afaceri, Ştiinţe Politice au pus întrebări despre politica lui Kennedy în Europa de Est, despre Corpul Păcii, despre obiectivele ambasadorului în mandatul său, dar şi despre democraţia românească şi actualele evoluţii politice.