AMBASADORUL TURC DE LA BUCUREŞTI:  Ankara nu are o obsesie pentru moscheea de la Bucureşti

Ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, a dat asigurări că Turcia nu va insista ca Marea Moschee de la Bucureşti să fie construită, dacă aceasta riscă să înrăutăţească relaţiile dintre Ankara şi România,potrivit unui interviu acordat News.ro. Acesta a sugerat că în spatele controverselor din ultima perioadă vizând acest proiect se află susţinătorii clericului de opoziţie Fethullah Gulen, pe care Turcia îl acuză că se află în spatele tentativei de lovitură de stat de anul trecut, potrivit sursei. Interviul integral cu ambasadorul Turciei la Bucureşti va fi difuzat vineri la ora 12:00.

Diplomatul a declarat: "Vreau să subliniez că Turcia nu are o obsesie din a construi o moschee la Bucureşti...Dacă vedem că proiectul pentru moschee în România este abuzat şi aprinde sentimente antiturce şi islamofobe în societate, ne oprim şi facem câţiva paşi în spate...Suntem o ţară responsabilă, apreciem parteneriatul strategic şi nu am permite nimic care să pună în umbră această relaţie, nici acest proiect".

Ambasadorul a respins informaţiile din presă, potrivit cărora Ankara "acţionează în secret, nu informează Muftiatul sau nu informează opinia publică română". Acesta a susţinut: "Credem că în spate se află activişti anti-Turcia, în special membri FETO (organizaţia clericului de opoziţie Fethullah Gulen n.r.)", potrivit agenţiei.

Osman Koray Ertaş a insistat: "Ştirea că lucrările vor începe în 2017 şi că Turcia acţionează clandestin este complet greşită. Nu s-a convenit nimic nici în privinţa stilului arhitectural sau al mărimii moscheii" Acesta a continuat: "Nici măcar nu am cerut PUZ (planul urbanistic zonal n.r.), cedând în privinţa proiectului".

Diplomatul a subliniat că,deşi se vorbeşte despre Marea Moschee de circa 10 ani: "în ultimii doi ani, am constatat că chestiunea acestui proiect a scăpat de sub control şi a devenit un material pentru extremişti, pe care îl folosesc atât împotriva musulmanilor, cât şi împotriva Turciei...Suntem foarte îngrijoraţi de accentuarea islamofobiei în aceste cercuri restrânse. Dar suntem şi foarte fericiţi că majoritatea românilor şi liderii din poziţiile de responsabilitate se distanţează de retorica islamofobă".

Ambasadorul a precizat că Turcia a construit moschei, la cererea comunităţilor musulmane: "În 2000, Diyanet (autoritatea religioasă turcă n.r.) a construit o moschee la Tokyo, la cererea comunităţii tătare din Tokyo. Iar de aproximativ 20 de ani, această moschee funcţionează acolo ca sursă de inspiraţie, ca sursă de toleranţă, ca sursă de moderaţie, mai important, pentru musulmanii din Japonia".

Diplomatul a amintit că proiectul pentru o capelă românească la Istanbul a avut la bază principiul reciprocităţii: "După cum am spus, această chestiune a fost discutată pe baze de reciprocitate şi am lucrat la găsirea unor terenuri în Istanbul pentru a fi folosite de autoritatea română de resort...pentru a construi un spaţiu de cazare şi o capelă...Dar cum lucrurile sunt îngheţate aici, lucrurile sunt îngheţate şi acolo".

Fundaţia Diyanet din Turcia susţine activitatea Ministerului turc al Cultelor. Aceasta a prezentat în mai pe site-ul oficial detalii ale proiectului pentru moscheea care va avea o capacitate de 1.500 de locuri. Moscheea care va fi construită la Bucureşti este în stadiu de proiect şi se preconizează că lucrările de construcţie vor începe în acest an. Construcţia va include săli multifuncţionale, săli pentru discuţii, cantină, terase, o zonă de spălare rituală, camere de cazare, local pentru tineri şi centrul pentru sport.

Primăria Sectorului 1 a eliberat în aprilie 2016 certificatul de urbanism pentru moscheea pe care Muftiatul Cultului Musulman din România intenţionează să o construiască pe Bulevardul Expoziţiei nr. 22-30 în Bucureşti. Primăria a precizat că documentul este un act de informare obligatoriu şi nu dă beneficiarului dreptul de construire, fiind o etapă legală, premergătoare eliberării autorizaţiei de construire. Pentru autorizarea construcţiei este necesară obţinerea unui Plan Urbanistic Zonal, care intră în competenţa exclusivă a Primăriei Municipiului Bucureşti, potrivit sursei.