AMCHAM: Investiţiile în sectorul energetic românesc, încotro?

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) atrage atenţia cu privire la climatul investiţional la nivelul sectorului energetic românesc, care se confruntă cu provocări ce pot avea, pe termen lung, un impact negativ asupra securităţii şi competitivităţii acestui pilon strategic al economiei naţionale.

În contextul în care transformările structurale aferente tranziţiei energetice necesită fluxuri masive de capital, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la semnalele negative care descurajează investiţiile, precum blocajele la nivelul legislaţiei primare sau absenţa unor proceduri transparente, obiective şi competitive pentru selecţia la nivel naţional a proiectelor de investiţii cu potenţial de accesare a instrumentelor financiare europene precum Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Încă din anul 2018, AmCham România a lansat un apel pentru deblocarea cadrului legislativ în vederea stimulării investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice prin asigurarea dreptului investitorilor de a semna contracte bancabile negociate pe termen lung, în afara pieţei centralizate. În ciuda aparentei soluţionări a acestui blocaj prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 74/2020 care a dispus completarea Articolului 23 din Legea Energiei 123/2012 în vederea instituirii acestui drept pentru noile capacităţi de producţie de energie electrică puse în funcţiune după 1 iunie 2020, constatăm cu îngrijorare că la nivelul Parlamentului această clauză a fost abrogată în proiectul de lege adoptat de Senatul României, aflat la momentul actual pe agenda Camerei Deputaţilor. Reamintim că asigurarea acestui drept tuturor participanţilor la piaţa de energie electrică şi fără îngrădiri legislative reprezintă, în fapt, o obligaţie în sensul alinierii şi corelării legislaţiei primare cu prevederile Regulamentului (UE) 943/2019 privind piaţa internă de energie electrică, obligatorii şi direct aplicabile deja de la 1 ianuarie 2020.

AmCham, în nume propriu, şi alături de reprezentanţii mediului de afaceri reuniţi la nivelul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, reiterează mesajul că încercările de remediere a acestui blocaj prin modificări ale cadrului de reglementare secundar sau prin platforme de tranzacţionare pe pieţe centralizate nu sunt suficiente pentru a oferi un cadru predictibil şi atractiv pentru investitorii şi finanţatorii privaţi. Astfel se explică diminuarea dramatică a investiţiilor în capacităţile de generare a energiei electrice în ultimii 9 ani, în timp ce perspectivele pentru materializarea proiectelor în timp nu sunt foarte optimiste - de exemplu, proiectele declarate prioritare în propunerea de strategie energetică necesită peste 5 ani între momentul deciziei de investire şi momentul punerii în funcţiune.

În absenţa unor măsuri reale, consecinţa pe termen mediu va fi o capacitate de generare instalată insuficientă, cu impact direct asupra securităţii energetice a României. În perspectiva imediată, un prim pas în această direcţie este reintroducerea în legea de aprobare a OUG 74/2020 a posibilităţii de a încheia contracte bancabile negociate pe termen lung, în afara pieţei centralizate.

Semnalele negative privind climatul investiţional la nivelul sectorului energetic românesc au fost amplificate în contextul elaborării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

În timp ce salutăm iniţiativa României de a avea un program ambiţios de reforme şi investiţii în linie cu imperativele tranziţiei energetice la nivel naţional şi european, este regretabil faptul că procedura de stabilire a alocărilor curente nu a fost rezultatul unui apel deschis pentru selecţia proiectelor de investiţii, şi mai mult, analiza AmCham relevă deopotrivă îngrijorări cu privire la conformitatea cu normele europene în materie de ajutor de stat. Lipsa unui dialog transparent privind criteriile de alocare a fondurilor disponibile constituie o abatere de la standardele Uniunii Europene şi un risc major pentru implementarea sustenabilă şi eficientă a PNRR.

AmCham a subliniat în dialogul cu autorităţile faptul că în sectorul privat există proiecte mature pregătite, precum şi expertiza şi capacitatea de implementare, în vederea atragerii de fonduri europene în domenii cheie pentru tranziţia energetică, precum producţia de energie din surse regenerabile, reţele inteligente, hidrogen/tehnologii noi, eficienţă energetică şi nu numai. Apreciem că participarea sectorului privat, în spiritul unui parteneriat onest şi constructiv cu mediul public, în procesul de transformare a sectorului energetic românesc alături de dinamizarea, per ansamblu, a investiţiilor, poate sprijini eforturile naţionale pentru îndeplinirea obiectivelor tranziţiei energetice.

Viitorul sectorului energetic românesc va depinde, în foarte mare măsură, de existenţa unui cadru clar, predictibil şi transparent care să asigure o evoluţie pozitivă a fluxurilor investiţionale şi accesul nediscriminatoriu pentru toţi actorii relevanţi, în baza unor criterii transparente, obiective şi competitive, care să faciliteze implementarea unor investiţii coerente.