În 2015 s-a desfăşurat un proces de revizuire a PEV, pentru mai buna ei adaptare la provocările actuale cu care se confruntă UE în Vecinătate, în prezent trecându-se la etapa de implementare a PEV revizuite.
Politica europeană de vecinătate (PEV) a devenit un instrument ce nu mai reuşeşte să îşi atingă scopurile pentru care a fost creat, a declarat, ieri, deputatul PSD Ana Birchall şi preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, în cadrul unei dezbateri organizată la Camera Deputaţilor.
Domnia sa susţine că este nevoie de o adecvare a politicilor şi strategiilor Uniunii Europene în acord cu realităţile actuale şi în consonanţă cu climatul de insecuritate dominant la acest moment la nivelul UE. Ana Birchall a declarat: "În actualul context de securitate, dominat de ameninţarea fenomenului terorist, de prelungirea instabilităţii din cauza crizei migraţioniste şi de contextul dificil din Estul Europei, marcat de situaţia din estul Ucrainei, Uniunea Europeană are nevoie, mai mult ca oricând, nu doar de stabilitate şi coeziune în arhitectura internă de securitate, ci în mod special de un spaţiu de vecinătate întărit, democratic şi stabil".
În opinia domniei sale, eşecul PEV este cauzat de rezistenţa la schimbare a partenerilor din flancul sudic şi din cauza ingerinţelor Federaţiei Ruse ca răspuns la orientarea europeană a statelor din flancul estic.
Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu a declarat, ieri, că experienţa este cea care a arătat nevoia de a veni cu o revizuire şi o regândire a PEV. Domnia sa a comentat: "Punerea în operă a PEV trebuie să asigure stabilitatea şi securitatea zonei. (...) Este nevoie ca efectele acestei politici să se simtă la nivelul cetăţeanului de rând. Este foarte important ca UE să fie în măsură să identifice şi să pună în aplicare proiecte care să genereze un interes sporit şi o percepţie pozitivă la nivelul cetăţeanului de rând din ţările partenere faţă de ce înseamnă piaţa UE".
În ce priveşte expunerea ţării noastre la un atac terorist, domnia sa declară că "România este o ţară foarte activă în promovarea prin toate mijloacele a creşterii capacităţii de combatere a terorismului şi eliminarea acestuia".
• Ana Birchall: "Turcia are un rol crucial în gestionarea crizei migraţiei"
Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, Ana Birchall, s-a întâlnit ieri cu delegaţia Comisiei pentru armonizare cu Uniunea Europeană din Marea Adunare Naţională a Republicii Turcia, ocazie cu care a discutat un număr de subiecte care privesc situaţia actuală. Conform declaraţiei oferite de Ana Birchall, între temele aflate pe agenda discuţiilor s-au numărat aspecte legate de parteneriatul strategic România-Turcia şi relaţia bilaterală, noua dinamică a relaţiilor UE-Turcia privind combaterea terorismului, rolul Turciei în gestionarea crizei imigranţilor, cooperarea politică şi economică şi dialogul la nivel parlamentar.
Referitor la lupta împotriva terorismului şi noua dinamică a relaţiilor UE-Turcia, Ana Birchall a subliniat: "Doar dacă vom acţiona împreună şi vom continua să dezvoltăm în mod constant mijloace de cooperare atât în plan bilateral, cât şi la nivel european şi internaţional, vom putea identifica modalităţi prin care pericolul terorist să fie redus şi securitatea tuturor cetăţenilor noştri să fie îmbunătăţită. Ameninţarea unor astfel de acte abominabile ne arată de ce trebuie susţinută în continuare lupta împotriva terorismului şi a radicalizării, precum şi eforturile pentru întărirea securităţii europene şi internaţionale. Vreau să evidenţiez importanţa dialogului în format trilateral România-Turcia-Polonia. Acest format s-a dovedit şi se dovedeşte în continuare unul foarte eficient, iar statul român rămâne dedicat dezvoltării acestui mijloc de cooperare".
În ceea ce priveşte rolul Turciei în gestionarea crizei migraţiei, Ana Birchall a declarat că actuala criză priveşte nu doar Uniunea Europeană, fiind o problemă ce reclamă un răspuns coordonat la nivel internaţional: "Turcia are un rol crucial în gestionarea crizei migraţiei. În baza acordului UE-Turcia aprobat în martie, putem oferi împreună o soluţie atât la criza umanitară siriană, cât şi la ameninţările aduse de criza migraţiei la adresa securităţii Uniunii şi Europei, în general, prin returnarea în Turcia a migranţilor care nu primesc azil şi primirea de către statele UE a adevăraţilor refugiaţi ce fug din calea războiului şi a terorismului. Sprijinim pe deplin noua dinamică a relaţiilor Ankara - Bruxelles şi avansarea negocierilor de aderare ale UE cu Turcia, inclusiv prin deschiderea de noi capitole de negociere, în conformitate cu angajamentul formulat la cel mai înalt nivel al Uniunii".
Ana Birchall a adaugat şi faptul că în cadrul Conferinţei Organelor parlamentare Specializate în Afaceri Comunitare şi Europene ale Parlamentelor Uniunii Europene (COSAC), desfăşurată la Haga, în Olanda, la care a participat, deputatul a solicitat, în numele ţării noastre, menţinerea pe agenda olandeză a parteneriatului estic, care nu trebuie să fie sacrificat din cauza elementelor care sunt dezvoltate acum în partea sudică. Un al doilea lucru solicitat este securitatea cibernetică ca să fie menţinută şi aceasta în atenţia preşedinţiei olandeze.
Prin PEV, UE îşi propune conturarea unei abordări coerente a relaţiilor Uniunii cu statele din vecinătatea sa estică şi sudică, care să permită intensificarea cooperării în vederea creării unei zone de prosperitate şi bună vecinătate. Este vorba de o relaţie privilegiată, bazată pe un angajament reciproc în favoarea valorilor comune (democraţie, drepturile omului, statul de drept, buna guvernare, principiile economiei de piaţă şi dezvoltarea durabilă).
România are un interes natural în sprijinirea consolidării, în vecinătatea UE, a unui spaţiu comun de stabilitate, securitate şi progres, în adâncirea relaţiilor dintre UE şi vecinii din Est şi din Sud, pe baza intereselor comune şi a valorilor împărtăşite, potrivit MAE.
PEV se aplică statelor din vecinătatea imediată, terestră sau maritimă a UE: în vecinătatea sudică - Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Iordania, Israel şi Autoritatea Naţională Palestiniană, Liban, Libia şi Siria; în vecinătatea estică - Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia.
Chiar dacă Federaţia Rusă este un stat vecin al UE, relaţiile bilaterale sunt abordate distinct faţă de PEV.
Elementul central al PEV este reprezentat de planurile de acţiune bilaterale convenite de către UE cu fiecare dintre parteneri. Acestea definesc un program de reforme politice şi economice cu priorităţi pe termen scurt şi mediu. UE a încheiat Planuri de Acţiune cu R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan din vecinătatea estică şi Israel, Iordania, Autoritatea Palestiniană, Maroc, Tunisia, Liban şi Egiptul din vecinătatea sudică.
Dat fiind faptul că PEV se bazează pe acorduri existente (Acorduri de Parteneriat şi Cooperare şi Acorduri de Asociere în cadrul parteneriatului euro-mediteranean, PEV nu este operaţională încă în cazul Libiei sau Siriei, ţinând cont că astfel de acorduri nu sunt în vigoare. Pentru Belarus a fost lansat un Plan de Acţiune virtual în care se stipulează posibilităţile de colaborare UE-Belarus şi condiţiile pentru guvernul bielorus pentru materializarea acestei cooperări.
Asistenţă financiară pentru implementarea PEV este acordată prin Instrumentul European de Vecinătate (ENI) şi se ridică, în exerciţiul financiar-bugetar al UE 2014 - 2020 la circa 15,4 miliarde de euro.