În prezent, în România nu există un sistem de sprijin coerent pentru instalarea de noi capacităţi regenerabile care să susţină atingerea ţintei de 30,7%, asumată pentru 2030, arată cea mai recentă analiză a Bankwatch. Raportul analizează sectorul energiei regenerabile din România, cu precădere schimbările legislative, şi face apel la nevoia de stabilitate şi predictibilitate pentru dezvoltarea sectorului.
Limitarea schemei de sprijin prin certificate verzi la instalaţiile puse în funcţiune până în 2016, fără înlocuirea acesteia cu alte forme de încurajare (contracte bilaterale directe sau contracte pentru diferenţă), a condus la stagnarea capacităţii instalate a formelor regenerabile de energie. Totodată, desele schimbări legislative, patru în şapte ani, au condus la prejudicierea producătorilor şi scăderea încrederii investitorilor. Astfel, în perioada 2016-2020 nu au fost inaugurate proiecte noi de energie regenerabilă, cu toate că în ultimii ani costurile cu investiţiile în aceste tehnologii au scăzut. România are instalată aceeaşi capacitate de energie regenerabilă din 2015: 10.700 MW, din care 4.800 MW intră sub schema de certificate verzi.
Analiza evidenţiază şi faptul că ţinta de energie regenerabilă asumată de România pentru 2030 este mai scăzută decât cea realizată în perioada 2007-2020 (de la 16,4% la 24%), deşi sursele de finanţare europene disponibile sunt mai consistente, iar costul de instalare al tehnologiilor regenerabile este mai scăzut comparativ cu perioada anterioară. În acelaşi timp, faptul că România şi-a atins ţinta de energie regenerabilă pentru 2020 încă din anul 2015 arată că ţara noastră are un potenţial regenerabil substanţial care va rămâne neexploatat. O altă problemă identificată este incoerenţa documentelor strategice. Planul Naţional pentru Energie şi Schimbări Climatice prevede o capacitate instalată mai mare cu 3.700 MW pentru eolian şi solar în 2030 faţă de planul de dezvoltare a reţelei electrice de transport întocmit de Transelectrica.
În ceea ce priveşte prosumatorii, programul de sprijin demarat de Administraţia Fondului pentru Mediu din 2019 nu a reuşit să crească numărul celor care produc şi consumă energie în acelaşi timp. Programul s-a confruntat cu decizii administrative întârziate sau inconsecvente care au descurajat accesul la finanţare al beneficiarilor. Prin programul Casa Verde Fotovoltaice, în luna iunie 2020, au reuşit să obţină aprobări 12.718 beneficiari din totalul de 26.000 de aplicanţi, iar în luna mai existau doar 500 de prosumatori în România.
"În contextul în care energia regenerabilă este susţinută la nivel european şi global, România are oportunitatea să îşi modernizeze sistemul energetic cu tehnologii noi şi nepoluante. Decarbonizarea economiei este o necesitate pentru a reduce gazele cu efect de seră şi impactul asupra mediului, iar înlocuirea combustibililor fosili cu tehnologii verzi este calea sigură pentru a atinge aceste obiective. Autorităţile române trebuie să conştientizeze acest lucru şi să stabilească un cadru legislativ corect şi predictibil pentru dezvoltarea durabilă a industriei regenerabile", a spus Laura Nazare, coordonatoarea campaniei pentru tranziţie energetică la Bankwatch România şi autoarea raportului.
O veste bună este faptul că în 2020 Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a mărit capacitatea pe care prosumatorii o pot instala până la maximum 100 de KW, faţă de 27 de KW. O altă veste bună este clarificarea regimului contractelor bilaterale de energie, care vor putea fi acum încheiate între producători şi furnizorii de energie, fapt interzis din 2012. Pentru încurajarea investiţiilor în energia regenerabilă noi clarificări legislative sunt necesare pentru permiterea încheierii acestor tipuri de contracte în mod direct şi între producători şi consumatorii finali. În ceea ce priveşte contractele pentru diferenţă, o iniţiativă legislativă a fost publicată în 2019, însă nu a fost luată nicio decizie până în prezent.
Sunt însă şi alte măsuri pe care autorităţile le pot lua pentru a crea stabilitate şi prosperitate în piaţa energiei regenerabile. Raportul detaliază o serie de recomandări care pot contribui la dezvoltarea sectorului regenerabilelor într-un mod coerent cu obiectivele de decarbonizare. Printre acestea se numără:
- Instituirea Contractelor pentru Diferenţă (CfDs) eligibile exclusiv pentru proiecte de energie regenerabilă;
- Simplificarea procedurilor de autorizare, finanţare şi implementare efectivă a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile;
- Dezvoltarea învăţământului superior, a programelor de formare şi recalificare profesională şi susţinerea activităţilor de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare în sectorul energiei regenerabile;
- Instituirea unor criterii de sustenabilitate privind finanţarea şi implementarea investiţiilor în industria regenerabilă pentru înlăturarea oricărui impact negativ de mediu al acestora.
Raportul "Sectorul energiei regenerabile în România: un potenţial încă neexploatat" poate fi descărcat integral aici. Raportul a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conţinutul său este responsabilitatea exclusivă a Banwatch România şi nu reflectă poziţia Uniunii Europene.