Costul capitalului a continuat o tendinţă crescătoare în cel de-al doilea trimestru al anului curent, conturată încă din a doua parte a anului 2021, conform analizei sectoriale EY România, se arată într-un comunicat remis redacţiei.
Potrivit sursei citate, în cel de-al doilea trimestru al anului 2022, incertitudinea generată în contextul declanşării războiului în Ucraina a fost amplificată, iar riscurile la nivel global au crescut semnificativ, inclusiv ca urmare a dificultăţilor privind securitatea energetică, majorării preţurilor pentru combustibili, energie şi materii prime.
Securitatea energetică a Uniunii Europene este caracterizată de perspective îngrijorătoare pe termen scurt, rezervele de gaz natural fiind situate la un minim al ultimilor 5 ani. Investiţiile privind producţia de energie regenerabilă şi creşterea eficienţei energetice, precum şi cele în capacităţi de stocare sunt susţinute prin pachete de finanţare nerambursabilă promovate atât de Uniunea Europeană, cât şi prin scheme de ajutor de stat la nivel naţional. Chiar dacă temporar există riscul unei utilizări mai ridicate a combustibililor fosili, pe termen lung este preconizată o accelerare a tranziţiei energetice.
În România, investiţiile au crescut în prima parte a anului 2022 şi se doreşte stimularea în continuare a acestora, în contextul atragerii de fonduri nerambursabile, fie prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, fie prin alte instrumente europene de finanţare.
"Majorarea preţurilor, înăsprirea politicii monetare, adoptarea unor măsuri de limitare a dependenţei de importurile ruseşti, precum şi provocările climatice au înfrânat optimismul şi progresele înregistrate anterior. Într-o notă pozitivă, atragerea fondurilor nerambursabile, stimularea investiţiilor în domeniile strategice şi progresul privind tranziţia către o economie verde sunt printre priorităţile de ţară. În acest context investiţional, randamentele aşteptate de investitori pentru sectorul proprietăţilor imobiliare şi cel al materiilor prime au înregistrat creşteri semnificative, fiind la un maxim din perioada de 7 ani analizată", declară Ileana Guţu, Partener şi Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară şi analize economice, EY România.
La finalul trimestrului al doilea, cele mai scăzute randamente au fost înregistrate de sectoarele telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei, în timp ce sectorul proprietăţilor imobiliare şi cel al materiilor prime se află la niveluri maxime, subliniază sursa citată.
Analiza se bazează pe datele financiare disponibile la sfârşitul celui de-al doilea trimestru (T2) al anului 2022, publicate de companiile listate din 10 sectoare: bunuri de consum şi de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informaţiei, materii prime, proprietăţi imobiliare şi servicii de telecomunicaţii.
Multiplicatorii financiari au stagnat ca nivel în majoritatea sectoarelor, însă poate fi observată o tendinţă de scădere pentru sectorul bunurilor de larg consum, energie, sănătate şi proprietăţi imobiliare.
Sectoarele ale căror multiplicatori financiari au înregistrat creşteri în cel de-al doilea trimestru al anului 2022 sunt proprietăţile imobiliare precum şi sectorul materiilor prime, care înregistrează valori de 17x, respectiv 9,7x pentru multiplicatorul EBITDA. Cel mai redus nivel este înregistrat de companiile din sectorul de tehnologia informaţiei, cu un nivel minim al multiplicatorului EBITDA de 4,1x.
Segmentul proprietăţilor imobiliare a fost impactat semnificativ în contextul creşterii cheltuielilor cu materialele de construcţii, dar şi a incertitudinii conturate de noul context geopolitic. Avansul preţurilor în segmentul proprietăţilor rezidenţiale a fost accelerat, însă la un nivel inferior mediei Uniunii Europene, iar numărul tranzacţiilor în cadrul acestui segment a înregistrat o creştere de peste 50%, prin comparaţie cu anul 2020. Cererea a fost susţinută de o serie de factori, printre care se remarcă creşterea susţinută a veniturilor populaţiei, fenomenul de telemuncă, precum şi aşteptările privind evoluţia viitoare a preţurilor în acest segment.
În România, în primul trimestru din 2022, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 6,5%, raportat la perioada similară a anului precedent şi un avans de 5,2% faţă de ultimul trimestru al anului 2021. Această evoluţie pozitivă a fost susţinută de consumul privat, ca urmare a creşterii salariilor în contextul unui mediu inflaţionist, precum şi a eliminării restricţiilor privind pandemia de Covid-19. Perspectivele privind evoluţia economiei sunt de creştere, însă cu un avans mai lent, în condiţiile unor riscuri semnificative: presiunile inflaţioniste, conflictul de la graniţă şi diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei, înăsprirea politicii monetare, precum şi evoluţiile de pe piaţa energiei.
"Contextul macroeconomic şi geopolitic a modificat tendinţele economice globale, determinând schimbări ale factorilor pe care investitorii îi iau în considerare atunci când evaluează planurile de investiţii. Această tendinţă a fost observată mai ales în cazul investiţiilor transfrontaliere, fiind de obicei caracterizate de incertitudine şi de un nivel mai ridicat al riscului. Este mai important ca oricând să se conştientizeze necesitatea unor scheme de ajutor de stat funcţionale, care să susţină investiţiile majore în economia României", declară Ileana Guţu, Partener şi Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară şi analize economice, EY România.
Instrumentul de analiză sectorială este dezvoltat de Echipa de evaluare, analiză economică şi modelare financiară (Valuation, Modelling and Economics - VME) din cadrul departamentului de Strategie şi Tranzacţii al EY România, iar analiza sectorială poate fi accesată în secţiunea site-ului EY "Valuation Insights"/"Perspective de Evaluare", baza de date fiind actualizată trimestrial, se mai arată în comunicat.