Alegerile europarlamentare din acest sfârşit de săptămână reprezintă ocazia ca cetăţenii europeni să-şi aleagă reprezentanţii în instituţiile Uniunii Europene, însă un astfel eveniment major ar putea genera ecou important în economie şi în piaţă, arată analiştii din cadrul XTB, companie de tranzacţionare pe bursele internaţionale, conform unui comunicat transmis redacţiei.
Deşi Parlamentul European pare să nu aibă o influenţă la fel de marcantă precum Comisia Europeană sau Consiliul European, rezultatele acestor alegeri pot modela direcţia viitorului UE, potrivit comunicatului.
În prezent, coaliţia la putere în UE are 420 de locuri în P.E. şi se aşteaptă să-şi menţină puterea, deşi cu un număr mai mic de locuri, (aproximativ 390) în parlamentul de 720 de membri. Partidul Popular European (PPE), nucleul acestei coaliţii, a pierdut treptat sprijinul, aşa cum s-a văzut în alegerile anterioare din 2019 şi 2014.
Astfel, schimbări semnificative în următorii cinci ani sunt puţin probabile. Un factor cheie ar putea fi aprofundarea pieţei unice europene, în special în ceea ce priveşte piaţa de capital, sistemul fiscal şi bancar, pentru a oferi un sprijin mai puternic pentru finanţarea proiectelor importante, se menţionează în comunicat.
Aproximativ 370 de milioane de cetăţeni din cele 27 de state membre vor merge la vot. În aceste condiţii, este inevitabil să nu ne întrebăm dacă alegerile vor influenţa pieţele financiare, care devin tot mai puţin dependente de performanţele economice ale statelor membre, având în vedere proporţia semnificativă a veniturilor provenite din SUA şi China.
Deşi alegerile anterioare nu au fost puncte de cotitură pentru indicele bursier Eurostoxx 50, merită menţionat că ne aflăm într-o perioadă interesantă, cu maxime istorice, un euro relativ ieftin şi reduceri anticipate ale ratelor dobânzii operate de către Banca Centrală Europeană, explică analiştii din cadrul XTB.
Cert este că în prezent Uniunea se confruntă cu numeroase provocări: reglementări excesive, incertitudinea viitorului proiectului emblematic "Green Deal" (pactul ecologic european), probleme legate de imigraţie şi o criză de identitate.
Reglementare Excesivă
Comparând cele trei cele mai mari economii ale lumii - SUA, China şi Uniunea Europeană - observăm că SUA sunt adesea responsabile pentru majoritatea inovaţiilor, acestea fiind, ulterior, copiate de China şi implementate în UE abia după ce se construiesc reglementările adecvate. Această dinamică înseamnă că de cele mai importante inovaţii beneficiază entităţi din afara "bătrânului continent", iar companiile europene profită adesea de condiţii mai bune din alte regiuni, se precizează în comunicat.
Deşi poate părea o exagerare, reglementările excesive şi birocraţia pot crea bariere care limitează creşterea economică şi dezvoltarea pieţelor financiare. De exemplu, capitalizarea de piaţă a Nvidia este mai mare decât întreaga piaţă de capital din Germania, evidenţiind cât de mult rămâne poate în urmă piaţa europeană, comparativ cu cea din SUA. Deşi majoritatea reglementărilor vizează protejarea micilor companii şi a consumatorilor, uneori acestea par să rezolve probleme inexistente.
Pe de altă parte, Europa nu experimentează falimentele spectaculoase observate în SUA sau lipsa de protecţie a consumatorilor evidenţiată în China, punctează analiştii XTB.
Transformarea energetică în Europa a fost un subiect "fierbinte" în ultimii ani, influenţând, probabil, rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. De altfel, voturile pentru Parlamentul European servesc adesea drept un mijloc de exprimare a nemulţumirii faţă de guvernele actuale din anumite ţări.
Prin urmare, cei mai hotărâţi sunt cetăţenii mai puţin mulţumiţi, aspect vizibil printr-o prezenţă scăzută la vot. Aşadar, rezultatele alegerilor pot să nu reflecte în mod fidel susţinerea sau opoziţia faţă de politicile actuale ale UE. Cu toate acestea, există probabilitatea ca rezultatele alegerilor să ducă la o atenuare a poziţiei riguroase a UE privind pactul ecologic.
Green Deal, adoptat în 2019 cu obiectivul de a atinge emisii net zero până în 2050, se confruntă cu numeroase provocări, parţial din cauza crizei energetice care a atins punctul culminant în 2022 şi a grevelor continue ale fermierilor împotriva prevederilor de transformare ecologică, se arată în comunicat.
Deşi UE a realizat progrese semnificative în politica privind modificările climatice, mai este mult de lucru. Totuşi, reglementările restrictive, nemulţumirea pe plan social şi scăderea competitivităţii, comparativ cu alte economii, pun viitorul acestui acord sub semnul întrebării.
Angajamentul UE pentru maşini noi cu zero emisii până în 2035 semnalizează, în egală măsură, şi sfârşitul maşinilor cu motor cu combustie internă. Deşi producătorii europeni au investit masiv în maşini electrice, este evident că industria auto doreşte să amâne acest termen, explică analiştii din cadrul XTB.
Germania (în special) va fi puternic afectată, deoarece îşi pierde deja cota de piaţă în favoarea producătorilor chinezi de maşini electrice. Europa rămâne un inovator în domeniul energiei verzi, poziţie ce ar putea fi considerată crucială în deceniile viitoare. În ciuda numeroaselor reglementări, companiile par să nu aibă suficient sprijin pentru a impulsiona inovaţia în acest domeniu.
Oportunităţi pentru inteligenţa artificială
Inteligenţa artificială este unul dintre cele mai semnificative trenduri tehnologice din ultimele decenii, iar UE are încă şansa de a deveni un jucător cheie global pe această piaţă.
Totuşi, investiţiile străine în ţările UE au început să scadă pentru prima dată de la pandemie, subliniind necesitatea ca instituţiile de profil să lucreze asiduu pentru a stimula comerţul exterior, în special cel de produse şi servicii tehnologice de ultimă generaţie.
Europa se mândreşte cu companii care ar putea concura în viitor cu Nvidia, cum ar fi ASML, NXP Semiconductors şi ARM Holdings din Marea Britanie. Deşi aceste companii sunt listate pe Nasdaq în SUA, UE şi celelalte state din Europa ar trebui să se străduiască să-şi păstreze investiţiile pe continent pentru a rămâne în faţa SUA şi China.
Sectorul tehnologic din Europa merită acum cea mai mare atenţie. Între timp, sectorul energiei regenerabile s-ar putea să nu câştige însemnătate în acest moment. La rândul ei, industria auto, care se află în letargie, ar putea căpăta importanţă dacă autorităţile UE decid să sprijine industria europeană, beneficiind de rate ale dobânzii mai scăzute în viitor, se menţionează în comunicat.