ANBR: Taxa pentru băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr este discriminatorie

Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) a anunţat că a aflat "cu mare surprindere", din presă, de intenţia Guvernului de a introduce o taxă suplimentară pentru băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr şi consideră că această măsură ar fi discriminatorie şi disproporţionată, iar unicul său scop este creşterea încasărilor la bugetul de stat.

"Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) a aflat cu mare surprindere, din presă, de intenţia Guvernului României de a introduce o taxă suplimentară pentru băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr. Considerăm că această măsură ar fi discriminatorie şi disproporţionată, iar unicul său scop pare să fie creşterea încasărilor la bugetul de stat. Iniţiativa Guvernului României reprezintă o suprataxă ce va afecta direct consumatorul român", arată un comunicat al ANBR referitor la intenţia Guvernului de a introduce din septembrie o taxă pe băuturile răcoritoare cu conţinut ridicat de zahăr, cu un impact de circa 1 leu pe litru.

Asociaţia precizează că, în urmă cu patru luni, aceeaşi majoritate parlamentară a respins prin vot în plen o iniţiativă similară a USR de taxare suplimentară a băuturilor răcoritoare. Respingerea a fost motivată de faptul că măsura era discriminatorie.

"ANBR consideră că taxa este ineficientă din cauza impactului negativ în economie şi pentru că nu generează schimbări care să ducă la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Totodată taxa este discriminatorie pentru că băuturile răcoritoare reprezintă în medie, doar 3% din aportul caloric zilnic al unui adult", precizează reprezentanţii asociaţiei.

ANBR afirmă că a iniţiat deja demersuri pentru a relua discuţiile cu reprezentanţii autorităţilor privind "efectele nefaste ale acestei iniţiative" pentru economia românească: creşterea preţurilor la raft cu până la 90%, scăderea semnificativă a contribuţiilor (impozit pe profit, taxe salariale) la bugetul statului, disponibilizări şi creşterea inflaţiei. Foarte important, va fi afectat întregul lanţ valoric al acestui sector economic, care are peste 60.000 de angajaţi, de la fermierii români ce cultivă sfeclă de zahăr, la producătorii de materii prime şi echipamente şi până la distribuitori şi magazine.