ANDREI RĂDULESCU, BANCA TRANSILVANIA: "Economia României va evita, probabil, recesiunea tehnică în trecerea la ciclul post-pandemie"

Economia României a prezentat rezistenţă la şocul pandemic în trimestrul întâi din acest an, în contextul mix-ului relaxat de politici economice, iar în prezent probabilitatea evitării recesiunii tehnice în tranziţia de la ciclul post-criză la cel post-pandemie este foarte mare, arată Andrei Rădules­cu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză. Acesta notează că ponderea cumulată în PIB a sectoarelor cele mai afectate de incidenţa pandemiei este estimată la aproximativ 18% de BNR, nivel inferior celui înregistrat într-o ţară din Europa de Vest.

Potrivit scenariului macroeconomic central actualizat al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, economia României ar putea creşte cu un ritm mediu anual de 2,8% în perioada 2020-2022 (medie ce ia în calcul şi contracţia din acest an).

"În acest scenariu ne aşteptăm ca ajustarea determinată de incidenţa pandemiei în 2020 să fie contrabalansată de redinamizarea din trimestrele următoare, susţinută de mix-ul relaxat - fără precedent - de politici economice în implementare la nivel mondial, în UE şi pe plan intern", notează Rădulescu.

Scenariul avut în vedere de BT ia act de faptul că ce a fost mai greu din punct de vedere economic a trecut în T2 2020 - închiderea economiilor -, iar aşteptările sunt ca economia României să intre în ciclul post-pandemie pe termen scurt.

"În acest scenariu investiţiile productive s-ar putea majora cu un ritm mediu anual de peste 3% în intervalul 2020-2022, evoluţie susţinută de nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi de programul European Next Generation. La nivelul dimensiunii financiare a economiei ne aşteptăm la convergenţa graduală a costurilor de finanţare spre nivelurile din zona Euro şi la aprecierea cursului EUR/RON pe termen mediu", afirmă economistul.

Rădulescu mai notează că este de asemenea de aşteptat ameliorarea contribuţiei negative a exportului net la dinamica anuală a PIB, ca urmare a incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc la adresa comerţului internaţional.

Analistul face o trecere în revistă şi a principalilor factori de risc la adresa evoluţiei economiei interne în perioada următoare: "climatul macro-financiar internaţional şi european, cu impact asupra fluxurilor de capital adresate economiilor emergente; dinamica indicatorilor care comensurează pandemia şi deciziile de politică economică în context electoral pe plan intern; provocările din sfera stabilităţii financiare; evoluţiile geopolitice mondiale şi regionale".

Banca Transilvania mai previzionează majorarea ratei creditelor neperformante pe termen scurt, pe fondul ajustărilor specifice tranziţiei de la ciclul economic post-criză la ciclul economic post-pandemie, asta după ce în luna mai statisticile BNR arată scăderea ratei creditelor neperformante de la 4,04% în aprilie la 4,01%.

"Pe termen scurt ne aşteptăm ca sectorul bancar să se confrunte cu deteriorarea calităţii portofoliului de credite. (...) Subliniem însă faptul că nu prognozăm o creştere spre nivelurile înregistrate după Marea Recesiune, date fiind mix-ul relaxat de politici economice, poziţia foarte solidă a sectorului bancar şi potenţialul de consolidare din majoritatea sectoarelor economiei interne", se mai arată în raportul BT, unde se mai adaugă: "Pe de altă parte, considerăm că digitalizarea sectorului bancar va accelera după incidenţa pandemiei, ceea ce va determina, în schimb, expunerea la noi riscuri, care trebuie reglementate de autorităţi, pentru evitarea deteriorării stabilităţii financiare".

În trimestrul întâi din 2020, conform BNR, activele totale ale sectorului bancar au crescut cu 4,7% trimestru/trimestru şi cu 14,7% an/an la 518,4 miliarde de lei (107,4 miliarde de euro), nivel record, evoluţie determinată de nivelul redus al costurilor reale de finanţare, continuarea fluxurilor investiţionale şi programului Prima Casă, precum şi de politicile fiscal-bugetare şi de venituri relaxate.

Profitul net agregat din sectorul bancar s-a ajustat totuşi cu 8,9% an/an la 1,65 miliarde de lei anualizat în T1, evoluţie influenţată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc.

Rata medie a şomajului estimată în scenariul macroeconomic central de la Banca Transilvania este de 5,4% în perioada 2020-2022, în timp ce PIB-ul nominal ar urma să urce de la 223,3 miliarde de euro în finalul lui 2019 la 239,4 miliarde de euro la finele lui 2022. Media ratei inflaţiei estimată pe intervalul 2020-2022 este de 3%, iar media deficitului de cont curent pe aceeaşi perioadă este estimată la -2,4% din PIB.

Totodată, potrivit scenariului BT, Banca Naţională a României va menţine dobânda de politică monetară la acelaşi nivel din prezent până în 2022, iar cursul euro/leu va înregistra o valoare medie anuală de 4,9 pe perioada 2020-2022 de la 4,75 în 2019.