Angela Merkel şi Emmanuel Macron au participat la o videoconferinţă cu liderul chinez Xi Jinping

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au discutat astăzi prin videoconferinţă cu liderul chinez Xi Jinping, într-un context în care relaţiile între UE şi a doua cea mai mare economie a lumii sunt supuse la presiuni tot mai mari, relatează dpa şi Reuters, citate de Agerpres.

Videoconferinţa s-a concentrat asupra relaţiilor UE-China, comerţului internaţional, protecţiei climei şi biodiversităţii, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului german.

De asemenea, s-a discutat despre cooperarea în lupta împotriva pandemiei de COVID-19, aprovizionarea cu vaccinuri la nivel global şi alte chestiuni internaţionale şi regionale.

Merkel şi Macron au pledat pentru înăsprirea obiectivelor pe termen scurt de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, precum şi pentru un efort comun de protejare a biodiversităţii.

Oraşul chinez Kunming găzduieşte în octombrie o conferinţă a ONU privind biodiversitatea, în timp ce următoarea conferinţă ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice începe puţin mai târziu la Glasgow, în Scoţia.

Potrivit unor surse chineze, Xi Jinping a pledat pentru "multilateralism şi cooperare" în cadrul videoconferinţei. Reuters, care citează televiziunea de stat CCTV, relatează că Xi Jinping şi-a exprimat speranţa că europenii pot juca un rol mai activ în afacerile internaţionale, că pot obţine independenţa strategică şi că pot oferi un mediu corect, transparent şi nepărtinitor pentru companiile chineze.

Cei trei lideri au discutat ultima dată în aprilie, iar principalul subiect de discuţie a fost protecţia mediului. De atunci, tensiunile au crescut între China şi UE, notează dpa.

UE acuză Beijingul de practici comerciale incorecte, comiterea de abuzuri împotriva minorităţii uigure, suprimarea mişcării pentru democraţie din Hong Kong şi etalarea puterii sale militare în disputele teritoriale cu vecinii.

În mai, Parlamentul European a amânat votul asupra unui mult-aşteptat acord de investiţii între China şi UE. Această decizie a provocată de contra-sancţiunile aspre impuse de China în martie în replică la acţiunile punitive ale europenilor împotriva unor oficiali chinezi, consideraţi responsabili de încălcări ale drepturilor omului în regiunea autonomă Xinjiang.