Turcia refuză să susţină planuri de apărare colectivă pregătite de NATO cu privire la ţările baltice şi Polonia, atât timp cât Alianţa Nord-Atlantică nu o susţine politic mai apăsat în lupta pe care o poartă împotriva combatanţilor kurzi în nordul Siriei, au declarat patru surse din cadrul blocului militar occidental pentru Reuters.
Guvernul turc şi-a îndemnat ambasadorul la NATO să nu semneze aceste planuri, iar delegaţia turcă a ridicat tonul atât în cadrul unor întâlniri oficiale, cât şi în convorbiri private, pentru ca Alianţa să desemneze "organizaţie teroristă" Unităţile Protecţiei Poporului (YPG), o miliţie kurdă aliată a Occidentului în Siria împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), declară aceste surse.
Reuters scrie că nu a putut obţine imediat vreo reacţie din partea Ankarei.
Acest contencios - cu doar câteva zile înaintea sumitului prin care NATO urmează să marcheze la Londra 70 de ani de la înfiinţarea organizaţiei - este un semn al disensiunilor între Ankara şi Washington pe tema ofensivei pe care armata turcă a lansat-o la 9 octombrie în nord-estul Siriei.
El este de asemenea încă una dintre dificultăţile cu care membrii NATO se confruntă în a se înţelege în probleme considerate cruciale.
Fără aprobarea Turciei, NATO urmează să se confrunte cu dificultăţi în a implementa planuri militare de apărare a Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei, în eventualitatea unei agresiuni a Rusiei, în urma anexării Crimeei de către Moscova şi a războiului cu separatişti proruşi în estul Ucrainei care i-a urmat în 2014.
"Ei îi iau pe europenii din (Europa de) Est ostatici, blocând aprobarea acestui plan atât timp cât nu obţin concesii", a declaart una dintre sursele citate.
Altă sursă consideră că acest comportament al Turciei este "destabilizator", în momentul în care NATO încearcă să-şi strângă rândurile atât în urma criticilor lui Donald Trump, cât şi ale lui Emmanuel Macron, care a apreciat la începutul lunii că Alianţa se află într-o stare de "moarte cerebrală".