ANUL TRECUT, ANAF a încasat 703,8 milioane lei din taxele şi impozitele pe jocurile de noroc

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat, anul trecut, suma totală de 703,8 milioane lei din taxele şi impozitele pe jocurile de noroc (în jur de 160 milioane euro). Reprezentanţii ANAF ne-au declarat că 411,6 milioane lei din suma totală reprezintă taxa pentru organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, iar alte 163,7 milioane lei sunt bani proveniţi din regularizări periodice ale taxei anuale de autorizare a jocurilor de noroc.

ANAF a mai încasat 44,2 milioane lei din taxa de acces plătită de organizatorii de jocuri de noroc şi încă 84 milioane lei impozit pe veniturile obţinute din gamblig, din premii şi din prime în bani şi/sau în natură.

Printre măsurile privind lupta împotriva evaziunii fiscale din domeniul jocurilor de noroc, avute în vedere de Ministerul Finanţelor Publice, se numără, potrivit ANAF, menţinerea unui echilibru între dinamica domeniului jocurilor de noroc şi prevederile legislative, realizat prin participarea activă la iniţierea şi fundamentarea actelor normative corespunzătoare, propuneri de modificare a celor existente, ineficiente din punct de vedere al prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale.

Reprezentanţii ANAF ne-au mai precizat că ministerul monitorizează permanent, conform atribuţiilor legale, prin intermediul structurilor din subordine, a activităţilor des-făşurate de operatorii economici, organizatori de jocuri de noroc şi ordonă, către structurile cu atribuţii de control din subordinea sa, să cuprindă în planul acestora de activitate efectuarea de verificări tematice, operative şi inopinate, privind modul de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, la nivel naţional. Alte măsuri privind combaterea evaziunii fiscale din gamblig vizează cooperarea interinstituţională privind fluxurile de informaţii sau de personal.

Oficialii ANAF au subliniat că reglementările din domeniul jocurilor de noroc, măsurile fiscale prezente au ca scop prevenirea şi combaterea fraudelor fiscale, astfel încât apariţia, diminuarea sau dispariţia chiar a operatorilor de jocuri de noroc, de pe piaţa de profil, fiind influenţată de alte criterii de ordin economic şi social şi nu de cadrul legislativ.

În prezent, nu există operatori economici, organizatori de jocuri de noroc tip online, licenţiaţi şi autorizaţi să organizeze şi să exploa-teze aceste activităţi.

În ediţia a II-a a suplimentului ziarului BURSA dedicat indus-triei de gambling (apărut în 22 februarie 2013), am anunţat că Ministerul Finanţelor intenţionează să adopte noi reglementări în domeniul jocurilor de noroc, care să conducă la eficientizarea activităţilor de supraveghere, monitorizare şi control, astfel încât organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc pe teritoriul României să se desfăşoare în condiţii optime pentru toate părţile implicate.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor ne-au declarat: "Jocurile de noroc online, sunt tratate, din punct de vedere fiscal, în acelaşi mod ca şi jocurile de noroc land-based. Astfel, societăţile autorizate să desfăşoare activităţi de jocuri de noroc datorează un impozit de 16% din profitul obţinut, iar în cazul operatorilor de jocuri de noroc tip cazinou şi pariuri sportive, se aplică un impozit de 5% din veniturile obţinute din acest tip de activităţi, în cazul în care impozitul pe profit datorat este mai mic decât impozitul de 5% aplicat veniturilor".

Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net, ne-au mai spus reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Operatorii din industria de jocuri de noroc afirmă că pe piaţa neagră a gamblingului se rulează sume importante, de 300 - 400 milioane de euro, bani care nu sunt impozitaţi. Preşedintele Pokerfest, Sorin Constantinescu, susţine că piaţa neagră a crescut mult şi că sunt o grămadă de aparate de slot machines la negru prin toate oraşele de provincie, prin sate, pentru că autorităţile nu vor să schimbe legislaţia, să fie licenţe pe fiecare aparat în parte şi s-a păstrat obligativitatea deţinerii unei licenţe pe sală.

Domnia sa susţine că "toată lumea dublează, triplează seriile, mai ales companiile mici şi, cei care au licenţă pe 50 de aparate, mai au încă 100 la negru" şi estimează că piaţa neagră a ajuns undeva la 30.000 de aparate.