ANUL TRECUT Bancherii: Finanţările europene au mers către agricultură şi industrie

• Gheţea, CEC Bank: Sperăm ca 2012 să fie cel puţin la fel de activ pe finanţări în domeniul agricol, precum 2011

Agricultura şi fondurile europene vor continua să fie, anul acesta, pârghii de creştere economică, este de părere Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank.

Domnia sa ne-a declarat: "Consider că şi pe parcursul acestui an, cele două domenii care se întrepătrund, respectiv agricultura şi fondurile europene, vor reprezenta pârghii de creştere economică. Astfel, CEC Bank va urmări cu precădere finanţarea IMM-urilor, agriculturii şi administraţiilor publice locale, precum şi sprijinirea clienţilor pentru accesarea fondurilor europene. Prin urmare, intenţiile CEC Bank în ceea ce priveşte finanţarea agriculturii rămân neschimbate în 2012, în sensul că vom continua să sprijinim activităţile desfăşurate în agricultură, prin menţinerea şi îmbunătăţirea ofertelor de produse şi servicii adresate fermierilor şi producătorilor de produse alimentare prelucrate. (...) Sperăm ca 2012 să fie un an cel puţin la fel de activ pe segmentul finanţărilor în domeniul agricol, precum a fost şi 2011".

CEC Bank a lansat de la jumătatea anului 2010 "Birourile de Fonduri Europene", pentru consilierea clienţilor privind finanţarea din fonduri europene, potrivit domniei sale.

• Otilia Frolu, Bancpost: Există apetit din partea băncilor pentru programul Jeremie

Bancpost a înregistrat rezultate bune pe segmentul fondurilor europene destinate agriculturiii şi pe cele care fac parte din programul "Jeremie", potrivit Otiliei Frolu, manager Direcţia pentru Programe ale Municipalităţilor Instituţiilor de Stat şi UE, din cadrul Bancpost.

Domnia sa ne-a declarat: "Instrumentul Jeremie (alocaţie de 100 milioane euro, din care 80 milioane euro către bănci, pentru instrumente de garantare) este la acest moment alocat la maxim şi exista încă cerere din partea băncilor pentru instrumentele oferite până acum. Ca urmare propunem Ministerului Afacerilor Europene şi AMPOS CCE alocarea unei sume suplimentare către programul Jeremie în România, pentru care există apetit din partea băncilor şi care asigură o absorbţie imediată a fondurilor alocate, cu efect final în creşterea volumului creditelor către IMM-uri prin intermediul băncilor; Jeremie poate asigura pentru minister externalizarea fondurilor către bănci, pe criterii transparente, similar cu prima fază de selecţie. Externalizarea fondurilor a fost propusă în mai multe rânduri de către bănci, inclusiv de Bancpost, şi în ultimul timp autorităţile s-au arătat interesate de această idee".

Domnia sa a adăugat că fondurile UE agricole (administrate prin Ministerul Agriculturii şi agenţiile sale) au un grad de absorbţie semnificativ mai mare decât fondurile structurale (administrate prin toate celelalte ministere, coordonate în trecut de Ministerul Finanţelor Publice şi preluate acum de Ministerul Afacerilor Europene).

Otilia Frolu ne-a precizat că anul 2011 a reprezentat o probă pe partea POR (programul operaţional regional), unde s-au stopat decontările de către Comisia Europeană până la remedierea anumitor as-pecte în sis-temul de imple-mentare.

Domnia sa a adăugat: "Credem că aceste stopaje se pot repeta şi pe alte programe operaţionale, în lipsa coordonării diseminării acestor experienţe şi corectării acestor probleme la nivel de legislaţie principală. Întârzierile în efectuarea plăţilor se transpun în dobânzi suplimentare/penalizatoare către beneficiarul de fonduri".

Pentru anul acesta, oficialul Bancpost se aşteaptă la demararea proiectelor mari, semnificative în absorbţie (infrastructura de trans-port, mediu), cu rol direct atât în distribuirea fondurilor în economie cât şi în general, prin creşterea nivelului mediului de business şi facilitarea accesului altor agenţi economici la infrastructura astfel creată.

"Recomandăm asumarea unor activităţi cu termen limită (calendar de activităţi şi lansări de apeluri de proiecte) în vederea angajării maxime a fondurilor disponibile în timpul rămas", potrivit domniei sale.

În plus, Otilia Frolu ne-a precizat că este nevoie de armonizarea regulilor de implementare (documentaţia/fluxul documentar) la nivelul cât mai multor apeluri de proiecte/organisme intermediare/autorităţi de management, deoarece acest lucru va îmbunătăţi înţelegerea sistemului de implementare de către beneficiari şi alte categorii de participanţi în absorbţia fondurilor (bănci, consultanţi).

• Leonard Cornoiu, Banca Transilvania: "Cele mai multe finanţări au mers către proiecte din agricultură"

Banca Transilvania a acordat, în primele două luni ale aces-tui an, peste 60 de facilităţi pentru proiecte finanţate din fonduri nerambursabile în valoare de aproape 70 milioane lei, ne-a declarat Leonard Cornoiu, director Departamentul Programe Europene în cadrul BT. Domnia sa a adăugat că din 2008 şi până în prezent, BT a susţinut peste 870 de astfel de proiecte, iar valoarea totală a creditelor şi scrisorilor de confort emise este de 1,665 miliarde lei.

Leonard Cornoiu ne-a declarat că valoarea creditelor acordate beneficiarilor de fonduri europene s-a dublat în 2011 comparativ cu anul precedent: "Dată fiind strategia băncii de a susţine şi simplifica accesul beneficiarilor la banii europeni tot anul trecut am acordat peste 380 de scrisori de confort cu o valoare ce depăşeşte un miliard de lei. Performanţa anului trecut a fost sectorul productiv, unde Banca Transilvania a susţinut cu scrisori de confort peste 20% din totalul beneficiarilor care au depus aplicaţiile la Autoritatea Contractantă pentru finanţarea acestui domeniu".

Cele mai multe finanţări au mers către proiecte din agricultură (ferme vegetale, animale, procesare) şi sectorul productiv dar şi proiecte din domeniul IT, cercetare sau sectorul medical, potrivit domniei sale.

BT estimează că în acest an toate sectoarele menţionate anterior vor fi cele mai active. Pe de o parte pentru că sunt aşteptate rezultatele evaluărilor la proiectele depuse anul trecut (pentru sectorul productiv, de exemplu), dar şi pentru că vor fi noi apeluri lansate, ceea ce înseamnă o nouă oportunitate pentru clienţi de a accesa bani europeni.

• Ramona Ivan, BCR: "Valoarea creditelor de co-finanţare acordate în 2011 a crescut cu 200% faţă de 2010"

Banca Comercială Română a acordat, în prima parte a acestui an, credite de co-finanţare de 25 milioane de euro, nivel asemănător cu cel al perioadei similare din 2011, potrivit Ramonei Ivan, director executiv Direcţia Instituţii Financiare, în cadrul BCR.

Domnia sa ne-a declarat: "Valoarea proiectelor cu finanţare europeană co-finanţate de BCR în prima parte a anului 2012 este de 120 milioane de euro, iar valoarea creditelor acordate este la nivelul perioadei similare din anul 2011, res-pectiv 25 milioane de euro. La fel ca în anul anterior valoarea creditelor acordate de BCR pentru proiecte în cadrul POS - Creşterea competitivităţii şi POR are ponderea cea mai mare, reprezentând 74% din total credite acordate. Valoarea creditelor acordate unor autorităţi locale comunale şi societăţi comerciale pentru proiecte de infrastructură, respectiv investiţii în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală are o pondere de 26%".

Valoarea creditelor de co-finanţare acordate în 2011 a crescut cu 200% faţă de 2010, potrivit domniei sale.

Pentru prima parte a acestui an, oficialul BCR ne-a declarat că se aşteaptă ca autorităţile să ia decizii pentru anularea contractelor de finanţare nerambursabilă semnate în 2008, 2009, 2010 pentru care nu s-a început implementarea, disponibilizarea fondurilor corespunzătoare şi alocarea fondurilor proiectelor selectate din listele de rezerve.

• Marius Radu, UniCredit Ţiriac Bank: Peste 500 de credite aprobate în 2011

UniCredit Ţiriac Bank a aprobat în anul 2011 facilităţi bancare în valoare de 360 milioane de euro, inclusiv facilităţi aprobate pentru emiterea scrisorilor de confort, au fost finanţate 325 de proiecte şi a fost aprobat un număr de 538 credite, ne-a declarat Marius Radu, coordonator fonduri europene în cadrul UniCredit Ţiriac Bank.

Domnia sa a adăugat că, anul trecut, cele mai multe proiecte finanţate au fost din industrie şi agricultură: "Ca şi clasament al programelor de finanţare, cele mai multe proiecte, atât ca număr cât şi ca valoare facilităţi, au fost aprobate pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) şi Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Pe lângă finanţările dedicate proiectelor susţinute din fonduri europene, UniCredit Ţiriac Bank a aprobat facilităţi bancare pentru programe finanţate exclusiv de la bugetul de stat prin AFM (Ad-ministraţia Fon-dului pentru Mediu) sau prin Minis-terul Finan-ţelor Publice în baza HG 1680/ 2008 şi HG 1164/2007.

Anul 2011 a fost, de asemenea, un an important din punctul de vedere al garanţiilor obţinute de la instituţiile de garantare cu care UniCredit Ţiriac Bank are încheiate convenţii: FNGCIMM şi FGCR. Mai mult decât atât, în luna decembrie 2011, UniCredit Ţiriac Bank a fost selectată ca intermediar financiar pentru acordarea instrumentului de garantare Jeremie în România".

Marius Radu ne-a precizat că anul 2011 a fost anul "cel mai bun din punctul de vedere al finanţării proiectelor de fonduri europene", valoarea finanţărilor aprobate fiind de cinci ori mai mare decât valoarea facilităţilor aprobate în anul 2010. Anul acesta, unul dintre obiectivele de finanţare ale UniCredit iriac Bank este legat de sprijinirea fermierilor care beneficiază de subvenţii gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

• BRD: Interes sporit din partea beneficiarilor eligibili ai PNDR

Un interes sporit în atragerea de fonduri europene l-au manifestat beneficiarii eligibili ai Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, beneficiari privaţi interesaţi în dezvoltarea proiectelor de investiţii din domeniul agriculturii şi a industriei alimentare, potrivit reprezentanţilor BRD.

Sursele menţionate au precizat: "Programul EUROBRD, dedicat fondurilor europene în cadrul BRD, a continuat să câştige recunoaştere în rândul clienţilor şi potenţialilor clienţi, precum şi un interes tot mai ridicat. Anul 2011 s-a încheiat prin susţinerea multor proiecte cu componentă fonduri europene, atât pentru pre- şi co-finanţare, cât şi pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile".

Reprezentanţii BRD se aşteaptă ca în perioada următoare Autorităţile de Management să îşi intensifice eforturile ca să îmbunătăţească gradul de absorbţie a fondurilor europene.

• Dragoş Alexandru, Bank Leumi: Interes crescut din partea IMM-urilor din industrie şi agricultură

Întreprinderile mici şi mijlocii din industrie şi agricultură au manifestat un interes crescut pentru solicitarea creditelor de co-finanţare din fonduri structurale, ne-a declarat Dragoş Alexandru director Divizie Comercial din cadrul Bank Leumi România.

Domnia sa ne-a declarat: "În acest an au fost acordate mai multe credite de co-finanţare din fonduri structurale, banca având în prezent în analiză alte dosare. (...) Observăm un interes crescut din partea IMM-urilor care operează în industrie, prin intermediul Programului Operaţional Sectorial (Creşterea Competitivităţii Economice) şi în agricultură, accesând Fondul European de Dezvoltare Rurală. Creditele au fost acordate în principal pentru achiziţia de utilaje de producţie industriale şi agricole".

În 2011, s-a înregistrat o creştere constantă a cererilor de finanţare, iar pentru acest an, banca îşi propune să crească numărul de finanţări prin fonduri europene.

• Libra Internet Bank: Cel mai bine au mers proiectele pentru achiziţia de echipamente medicale

"Proiectele derulate în cadrul Programului Operaţional Regional au fost proiectele care au avut cea mai bună dinamică, în special pe partea de achiziţie de echipamente medicale, acestea încadrându-se cel mai bine în strategia băncii", ne-au declarat reprezentanţii Libra Internet Bank.

În 2011 a crescut semnificativ valoarea creditelor pentru co-finanţare comparativ cu anul 2010, iar pentru acest an, Libra Internet Bank îşi va păstra trendul ascendent al creditelor acordate pentru co-finanţarea proiectelor pe fonduri europene, au adăugat reprezentanţii băncii. De asemenea, instituţia de credit intenţionează să diversifice acordarea împrumuturilor şi pe alte programe operaţionale, "dacă beneficiarii respectivi res-pectă criteriile de eligibilitate ale băncii", potrivit reprezentanţilor Libra Internet Bank.