Reporter: Excelenţa voastră cum descrieţi relaţiile economice şi diplomatice dintre România şi Iran?
Morteza Aboutalebi: Relaţiile dintre ţările noastre sunt bune. Iranul are relaţii istorice cu România, de 5-600 de ani, iar în ultimii 100 de ani acestea au fost promovate de ambele ţări. După revoluţia iraniană, situaţia dintre cele două guverne şi dintre popoarele noastre a continuat să fie constructivă, a rămas bună. Astăzi, încercăm să dezvoltăm legăturile dintre ţările noastre. Ne dorim să creştem toate aspectele care privesc raporturile dintre noi, nu doar pe partea economică, dar şi culturală, politică, atât în sectorul public, cât şi privat, încercăm să le extindem şi să promovăm fiecare segment.
Pe partea politică la fel, raporturile sunt bune. Diferite autorităţi din Iran au vizitat ţara voastră şi, de asemenea, diferite autorităţi din România au venit în delegaţii oficiale în Iran. Este un comportomant obişnuit din partea ambelor părţi să fie în contact una cu cealaltă, să schimbe idei, diferite poziţii cu privire la anumite aspecte în câmpuri care ar putea fi de interes.
Totodată, sper ca prin programul pe care Ambasada Iranului îl urmează să încurajăm şi să promovăm relaţiile dintre ţările noastre. Îmi doresc să avem relaţii şi mai bune în diferite domenii, în special pe partea culturală şi economică. Cred că extinderea legăturilor dintre ţările noastre va continua şi sper ca acestea să fie tot mai strânse.
Reporter: Care sunt principalele domenii din ţara noastră care atrag investiţii din Iran? Şi ce investiţii româneşti există în Iran?
Morteza Aboutalebi: Aşa cum vă spuneam, colaborarea dintre guvernele şi popoarele noastre este bună, în special cu privire la activităţile culturale şi împingem relaţiile economice atât din domeniul public, cât şi privat spre o mai mare dezvoltare.
Istoric, avem investiţii în special în agricultură şi sunt diferite proiecte iraniene în ţara voastră. Există câteva companii iraniene prezente pe piaţa din România de 30-40 de ani care au făcut investiţii aici, iar cifrele de afaceri ale unora dintre ele depăşesc, din câte ştim, 700 de milioane de euro anual, dar sunt în piaţă şi alte companii mai mici. În general, focusul investiţiilor iraniene din România este în sectorul agriculturii.
Dacă vorbim despre investiţiile româneşti din Iran, acestea sunt prezente, în principal, pe piaţa petrolului şi gazelor, chiar dacă au o metodă diferită de a investi, fiind vorba de o finanţare. Astfel de investiţii sunt şi pentru proiecte de electricitate şi energie.
Reporter: La cât se ridică valoarea schimburilor comerciale dintre ţările noastre?
Morteza Aboutalebi: Anul trecut, valoarea totală a schimburilor comerciale a fost de 335 de milioane de dolari americani. Exporturile româneşti către Iran au fost de aproximativ 287 milioane de dolari americani, iar importurile în jur de 48 de milioane de dolari americani. Pentru anul acesta încă nu avem date statistice.
Reporter: Cum vedeţi mediul de afaceri din ţara noastră?
Morteza Aboutalebi: Consider că mediul de afaceri din România este influenţat de două părţi - cea naţională, susţinută de guvernul din România şi o a doua care vine din partea Uniunii Europene. Încercăm să beneficiem astfel de ambele părţi şi credem că sunt multe oportunităţi şi facilităţi, nu numai pentru iranieni, dar şi pentru alţi investitori străini să vină în România şi să îşi dezvolte afacerile.
Legat de domeniile pe care le consider de viitor în România, ţinând cont şi de avantajele de care dispune ţara voastră, cred că agricultura reprezintă principala prioritate, urmată de industrie, în special partea auto, şi IT, dar văd şi unele oportunităţi legat de investiţiile străine care astăzi sunt prezente în ţara voastră şi pe care străinii pot veni să le cumpere şi să continue în acelaşi domeniu, prin metode noi de management sau tehnologie.
Reporter: Cum vede Iranul ieşirea SUA din acordul nuclear? Vedeţi o soluţie la această situaţie?
Morteza Aboutalebi: În acordul nuclear, noi, partea iraniană, am încercat să rezolvăm unele probleme care au existat în trecut cu SUA, în principal sancţiunile pe care guvernul american le-a impus economiei iraniene din prima zi a revoluţiei islamice din Iran. Conform acestui acord, JCPOA (n.r. Joint Comprehensive Plan of Action), am avut capacitatea de a trata cu partenerii Marea Britanie, Franţa, Germania, SUA, Rusia şi China, dar din nefericire acum 16 luni, administraţia Trump a decis ieşirea din acest acord şi în mod ilegal a impus noi sancţiuni împotriva economiei iraniene. Încercăm să continuăm cooperarea cu ceilalţi parteneri.
Reporter: Statele Unite au impus Iranului sancţiuni în ceea ce priveşte exportul de petrol. Cât de rău este afectat Iranul de aceste măsuri?
Morteza Aboutalebi: Sectorul nostru petrolier este afectat în principal de două aspecte - pe de-o parte de producerea şi de exportul petrolului, pe de altă parte de întoarcerea banilor după vânzarea petrolului pe pieţele internaţionale. Statele Unite, sub administraţia Trump, au încercat să intervină asupra ambelor aspecte. În primul rând, SUA au încercat să-i încurajeze pe alţii să nu investească în sectorul petrolului din economia iraniană, apoi să împiedice exportul petrolului şi, în sfârşit, încearcă să împiedice şi reîntoarcerea banilor pe care îi câştigăm din exportul de petrol. Din fericire nu au reuşit. Încercarea lor de a reduce exportul Iranului la zero a eşuat, la fel şi tentativa lor de a îi ameninţe pe ceilalţi să nu cumpere petrol iranian, iar în final nu au reuşit să împiedice tranzacţia banilor care intră în ţară datorită vânzării petrolului. Noi continuăm. Avem alţi parteneri în lume, colaborăm cu ei şi nu sunt probleme. Desigur, din cauza sancţiunilor ilegale pe care le-au impus partenerilor noştri, câteva companii străine au preferat să nu intre în acest conflict şi să se menţină departe.
Reporter: Excelenţa voastră, aţi estimat valoarea acestor pierderi?
Morteza Aboutalebi: Cred că scăderea exportului petrolului iranian a fost de 30%. Dar nu am fost atât de afactaţi pentru că, din fericire, am reuşit să substituim aceste pierderi cu alte venituri străine la economia iranului şi încercăm să compensăm în această privinţă.
Reporter: UE consideră că acordul nuclear nu este încă mort. Vedeţi o înţelegere mai bună asupra acestui acordu nuclear? Sau o revenire a SUA în acordul nuclear?
Morteza Aboutalebi: Credem că toate aspectele asupra cărora am convenit prin acest acord nuclear cu toate statele partenere sunt suficiente şi nu cred că mai este nevoie de alte negocieri. Vrem să ne luăm angajamentul, pe partea iraniană, şi în acelaşi timp vrem ca şi ceilalţi parteneri să-şi continue angajamentele. Nu ştiu dacă SUA va reveni în acordul nuclear, dar noi credem că ar fi mai bine să revină.
Reporter: UE a propus Iranului să utilizeze Instex pentru a evita sancţiunile SUA prin evitarea dolarului. Este Iranul deschis la o astfel de propunere?
Morteza Aboutalebi: Instex, mecanismul financiar iniţiat de UE pentru a evita dolarul, acţionează mai mult sau mai puţin pe principiul unui barter între Iran şi alte state colaboratoare. Partenerii din acest mecanism, Marea Britanie, Germania şi Franţa, încearcă să atragă şi alte state să li se alăture. De altfel, ştim că sunt şi alte ţări din UE interesate de acest mecanism şi încearcă să devină parteneri. Activitatea de până acum a fost foarte lentă, însă. Noi îi încurajăm să ia în calcul acest sistem şi să înceapă prin acest mecanism mai repede afacerile.
Reporter: Excelenţa voastră, asupra cui se răsfrâng cel mai tare sancţiunile impuse Iranului de către SUA?
Morteza Aboutalebi: Aceste sancţiuni aplicate ilegal de SUA economiei Iranului, nu guvernului, afectează în principal drepturile omului şi poporul iranian. Implicaţiile acestor sancţiuni se resimt asura alimentelor şi medicamentelor. Mulţi oameni din iran sunt afectaţi şi suferă. Aceste sancţiuni ne împiedică să cumpărăm suficiente medicamente sau alimente de pe pieţele internaţionale. În acelaşi timp, de anul nou iranian am fost afectaţi de inundaţii, iar sancţiunile aplicate ilegal de SUA au împiedicat alţi străini să ne ofere ajutor pentru a compensa unele daune făcute de inundaţii. În plus, iranienii din diaspora au încercat să-şi ajute poporul şi să trimită bani şi ajutoare în ţară, dar din nefericire nu au putut. Cea mai afectată parte putem vedea clar că este poporul iranian, copiii şi femeile care resimt cel mai tare aceste daune cauzate de sancţiuni.
Reporter: În contextul geopolitic actual, cât de sigur este Iranul ca destinaţie turistică?
Morteza Aboutalebi: Iranul este o ţară sigură. De altfel, aş vrea să invit turiştii români şi jurnaliştii să facă un tur în ţara mea şi să o descopere. Cred că este important să meargă şi să vorbească cu oamenii de acolo, să înţeleagă cât de mult s-a dezvoltat Iranul, în special pe partea culturală, socială şi economică. Aş vrea ca românii să vadă direct situaţia de pace din Iran, care este, astăzi, vârful stabilităţii în Orientul Mijlociu. În plus, încercăm să avem aceeaşi situaţie de siguranţă şi în regiune.
Reporter: Vă mulţumesc!
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.07.2019, 06:09)
Serios si cu preocupari complexe, Bursa este cel mai important ziar din Romania cam de un an incoace. Un astfel de interviu, cum e acesta cu ambasadorul Iranului, confirma forta si gustul ziarului sa mearga contra curentului si-l onoreaza inclusiv pe ambasador.
2. cei mai corecti oameni pe care iam intilnit
(mesaj trimis de misu64 în data de 26.07.2019, 11:01)
am facut afaceri cu iranieni sint cei mai corecti oameni pe care iam intilnit
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.07.2019, 11:46)
(A)faceri (a)gramaticale ?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.07.2019, 11:57)
Tarile democratice ar trebui sa se abtina de la contracte si relatii cu tarile ce au ca politica extremismul religios si xenofobia !
Cand Iranul va mai reveni la anii regimului prosper al sahinsahului Mohamed Reza Pahlavi a Mer atunci se vor putea largi contactele... Nu este normal ca o tara sa aiba in constitutie stergerea de pe fata pamantului a unui stat cum este Israelul ! Nu este normal ca UE sa faca schimburi comerciale cu un regim ce sprijina junte teroriste de oriunde din lume...
3.1. Cu riscul de a va contraria ... (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MA în data de 26.07.2019, 18:19)
Nu va lasati indus in eroare de propaganda occidentala! Revolutia Islamica din 1979 a avut un real suport popular iar cei mai infocati sustinatori au fost intelectualii. Iranul a progresat in mod real de atunci. Aplecarea spre morala si principiile unei religii nu presupune in mod necesar excese reprobabile. Cultura si civilizatia sint legate de Islam. Desigur, Hollywood-ul, marile trusturi de presa etc au mijloace de mistificare uriase. Un exemplu singular... "Taliban" e folosit in spatiul european si nordamerican cu un pronuntat sens pejorativ. Un fel de "inapoiat". "Taleb" inseamna "student" in limba araba. Primii reconstructori ai valorilor musulmane in tari arabe si nu numai, la sfirsitul secolului xx, au fost oamenii foarte instruiti. Mergeti in Iran daca aveti ocazia! Nu confundati Republica Islamica cu wahabismul anacronic din Peninsula...
3.2. Sa fim seriosi (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Gabriela în data de 05.01.2020, 12:16)
Citesc acest articol pentru ca voiam sa inteleg de unde si cum a ajuns UE atat de lasa, incat astazi pur si simplu sprijina prin INSTEX un stat aproape terorist, cum este Iranul. Asa am ajuns sa citesc acest interviu, cat si comentariile la el. Ambasadorul asta vinde gogosi absolut ordinare, daca nu faceau misculatii pentru arma nucleara, nu ar fi avut interdictii. Realizati cam ce se intampla acum daca Iranul avea arma nucleara? Se mai indoieste cineva ca SUA nu actioneaza corect, si ca sanctiunile erau cea mai sigura masura ca Iranul sa nu ajunga a detine bomba nucleara? Daca era dupa UE, astia o aveau deja, si faceau prapad in regiune sau oriunde, pentru ca Iranul s-a transformat intr-un stat aproape terorist, este la un pas de-a deveni ''terorist'' complet.
4. Felicitari!
(mesaj trimis de MA în data de 26.07.2019, 18:21)
Sa realizezi un interviu inteligent si instructiv cu un diplomat nu e usor. Moderatia diplomatica arunca deseori textele in anost. Aici nu e cazul. Felicitari intervievatului, felicitari reporterului care a consemnat!