Încălzirea imobilelor este principala problemă energetică din Europa şi România. Încălzirea reprezintă cantitatea cea mai mare de energie consumată într-un imobil, dar şi cantitatea cea mai mare de energie utilă consumată dintre toate sectoarele de consum. De asemenea, încălzirea determină şi costurile cele mai ridicate având cel mai mare impact social. Nu în ultimul rând pentru încălzire, obţinerea energiei regenerabile reprezintă cea mai mare provocare în viitor la nivelul României şi al Europei.
În România estimările privind consumul de energie primară a anului 2022 arată că ţiţeiul, cărbunele şi gazele naturale reprezintă împreună cca. 68%, în scădere cu 7 % faţă de situaţia din anul 2015, iar energia regenerabilă prezintă o creştere de 2,4 ori pentru aceeaşi perioadă, dar cu toate acestea, aceasta reprezintă doar cca. 6% din total energie primară consumată în România.
Situaţia energiei primare si finale în România (estimare AEI 2022)
Principalul sector consumator de energie finală în România îl reprezintă sectorul rezidenţial cu cca 38%, urmat de sectorul transporturi cu cca. 27% şi industrie cu cca 21%. În cea mai mare parte aceste sectoare folosesc energie din surse neregenerabile.
Aproape jumătate din energia utilă din România este folosită pentru încălzirea imobilelor şi ACM, sursele principale de energie primară fiind lemnul brut şi gazul natural (cca. 70%).
Situaţia energiei utile folosite şi a tipurilor de încălzire a imobilelor din România (estimare AEI 2022)
Încalzirea imobilelor reprezintă cererea principală de energie pentru o gospodărie (nu am identificat informaţii pentru energia consumată în medie în România pentru răcire, componentă care va creşte în viitor).
În rândul statelor membre UE, conform Eurostat, ponderea imobilelor alimentate din sursele regenerabile de energie pentru încălzire şi răcire a fost mai mult de jumătate în Inslanda (79,4%), Suedia (66,1%), Letonia (57,8%), Finlanda (57,5%) şi Estonia (52,3%).
Obţinerea energiei pentru încălzire din resurse regenerabile se rezumă la un număr redus de soluţii tehnice: a) la nivelul caselor individuale - "pompele de căldură, panouri termosolare şi panouri fotovoltaice" sau "peleţi şi panouri fotovoltaice", b) aglomerări urbane - sisteme de termoficare care să folosească : energie geotermală.
Având în vedere viteza mică de interschimbabilitate a modurilor de încălzire a imobilelor din România, din ultimii 10 ani se impun dezvoltarea unor politici fiscale, economice, energetice şi de mediu care să stimuleze puternic schimbarea modului de încălzire a imobilelor. Chiar şi în aceste condiţii probabilitatea ca în anul 2050 să atingem ţinta de 50% din imobile alimentate cu energie regenerabilă este mcă, mai ales la nivelul aglomerărilor urbane, acolo unde gazele naturale/hydrogenul - în sisteme cogenerative şi agent termic provenit de la SMR, probabil că sunt strategiile care vor trebui sprijinite.
1. Când o zbura porcu
(mesaj trimis de Anonim în data de 06.02.2023, 13:00)
Când o zbura porcu atunci o să vedeți încălzire cu hidrogen in România rurală, care e peste 70%
Așa cum se băteau câmpii in 2020 se bat și acum
2. nuclear
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2023, 13:56)
Incalzirea electrica pe baza de energie nucleara e verde, continua, relativ ieftină. Restul sunt prostii fie poluante, fie ineficiente.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2023, 19:39)
mai iesi in lume, prostiile sunt tot mai putin poluante si tot mai eficiente