ASOCIAŢIILE ÎL CONTRAZIC PE MINISTRUL AGRICULTURII Roatiş (ANSVSA): Laptele de consum este obţinut doar din lapte proaspăt

Laptele de consum comercializat pe piaţa românească este obţinut doar din lapte proaspăt provenit de la fermele comerciale sau din gospodăriile populaţiei, a declarat, ieri preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatiş Cheţan, citat de Agerpres. Domnia sa a spus: "Laptele de consum este obţinut din lapte proaspăt provenit de la fermele comerciale, din gospodăriile populaţiei sau din comerţul intracomunitar. Chiar dacă ar fi obţinut din lapte praf, nu ar fi nicio problemă deoarece laptele praf este fabricat tot din lapte natural sută la sută. Procesatorii preferă însă alte metode mai puţin costisitoare, dar tot din lapte natural".

Acesta a adăugat că legislaţia permite ca în perioada de iarnă, când lactaţia vacilor este în scădere, să se folosească lapte praf în obţinerea produselor lactate, dar într-o proporţie de până la 30%. Domnia sa a adăugat: "În perioada de iarnă spre primăvară, când lactaţia vacilor este în scădere din cauza fătărilor şi alăptării viţeilor, se poate face în industria procesării o reconversie din lapte praf, dar şi acesta este o formă a laptelui natural. Procesul este unul cos-tisitor, pentru că îl transformi odată în lapte praf şi pe urmă faci din nou o reconversie, dar şi dacă s-ar întâmpla aşa, acest lucru nu este dăunător. Cred însă că este mai bine să cumperi o cisternă de lapte dintr-o fermă din afara Româ-niei. Consider că laptele praf se pretează mai mult în alte ramuri alimentare, precum patiserie sau dulciuri".

Roatiş s-a arătat surprins de declaraţiile recente al ministrului Agriculturii, potrivit cărora o cantitate mare din laptele vândut în magazine nu este natural, ci este produs din lapte praf, considerând că oficialul MADR nu deţine consilieri de cea mai bună calitate. "Mă intrigă aceste declaraţii, probabil pentru că există o consiliere care nu este de cea mai bună calitate. Acea persoană sau acel grup de oameni din minister nu este cel mai bine pregătit dacă poate să susţină astfel de declaraţii. Sunt convins că MADR are multe probleme de rezolvat şi toate aceste lucruri sunt întâmplătoare", a subliniat Radu Roatiş.

Potrivit sursei citate, România a primit o derogare din partea Comisiei Europene, până la finele lui 2013, de a pune pe piaţa naţională, dar şi de a folosi lapte neconform de către industria de procesare, respectiv lapte provenit din gospodăriile populaţiei şi din ferme mici, care deţin 4-5 vaci.

"Această derogare a fost un mare avantaj pentru România pentru că nu am ajuns în situaţia extremă de a tăia un milion de bovine de lapte pentru că nu aveam ce face cu laptele şi nici de a închide micile unităţi de procesare exis-tente în jurul a 4-5-6 comune. În al treilea rând, procesatorii au avut posibilitatea ca din acest lapte să facă produse lactate care pot fi puse pe rafturile magazinelor şi nu au fost nevoiţi să le obţină din lapte praf", a explicat Roatiş.

Argumentele preşedintelui ANSVSA au fost întărite şi de directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, care susţine că laptele de consum din magazinele autohtone este fabricat în totalitate numai din lapte proaspăt, iar laptele praf se foloseşte doar pentru alte produse lactate cum ar brânzeturile sau iaurturile, dar în cantitatea permisă de lege. "Laptele de consum existent pe piaţă este obţinut în totalitate din lapte proaspăt, iar în alte produse lactate precum sana, iaurturi, brânzeturi este posibilă folosirea laptelui praf într-o proporţie de 30%, dar numai în perioada 1 noiembrie - 1 martie, când producţia de lapte este mai scăzută. Pe de altă parte, nu există o logică din punct de vedere economico-financiar în condiţiile în care laptele produs din lapte praf este mai scump decât cel făcut din lapte proaspăt pentru că trebuie să treacă prin două procedee tehnologice", a declarat reprezentantul APRIL.

Producţia de lapte de consum a României a fost de 221.311 tone în 2011, similară cu cea din 2010, în timp ce unităţile procesatoare au colectat cu 1,3% mai puţin lapte, până la 892.115 tone, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Cea mai mare scădere a producţiei în anul 2011, faţă de 2010, s-a înregistrat la unt cu 347 tone (-3,6%), până la 9.407 tone, urmată de brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (94,2% din producţia totală de brânzeturi) cu 1.957 tone (-3,1%). Producţia de brânzeturi obţinută în 2011 a fost de 62.005 tone.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, România a importat lapte şi produse lactate de aproximativ 220 milioane euro, în 2011, în creştere cu 14% faţă de 2010, când importurile au atins valoarea de 190 milioane euro. Cantitatea de lapte, smântână, lapte bătut, iaurt, chefir, zer, unt şi brânzeturi sau caşuri importată de pe pieţele intra şi extra comunitare a totalizat, anul trecut, peste 200.000 de tone, faţă de cele 196.000 de tone achiziţionate de pe pieţe externe în 2010. Importurile României pe segmentul produselor lactate au vizat cu precădere laptele şi smântâna, circa 155.000 de tone, dar şi brânzeturile şi caşurile care au totalizat 30.000 tone.