Astăzi începe, la Măgurele, construirea celui mai mare laser din lume

Consorţiul condus de grupul austriac Strabag, din care mai fac parte companiile Zublin şi Aedificia Carpaţi, va începe, astăzi, la Măgurele, construcţia clădirii care va adăposti cel mai mare laser din lume. Inaugurarea lucrărilor va avea loc în prezenţa comisarului european pentru Politici Regionale, Johannes Hahn. Lista personalităţilor prezente la eveniment îi va mai cuprinde, printre alţii, pe Victor Ponta, premierul Româ-niei, şi Remus Pricopie, ministrul Educaţiei Naţionale.

Impactul proiectului ELI-NP este unul major, plasând Europa pe primul loc în lume în cercetările cu fascicule de fotoni cu proprietăţi extreme şi deschizând astfel calea unor noi domenii de cercetare.

Clădirea va fi construită pe amortizoare seismice, pentru a se evita un dezastru ce ar putea fi provocat de vibraţii, iar corpul dedicat fasciculului gama va avea nu mai puţin de 12 niveluri subterane. Proiectul european ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), dedicat celui mai mare laser din lume, va demara astăzi prin construirea unui complex la care lucrările sunt programate să se încheie în 2014.

Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a declarat că realizarea ansamblului de clădiri este, practic, prima dintre cele trei componente ale proiectului, celelalte fiind legate de două lasere şi de un fascicul gama.

Clădirea va fi formată din două corpuri solidare, unul pentru lasere şi unul pentru fasciculul gama, acestea totalizând o suprafaţă de pes-te 11.000 de metri pătraţi. De asemenea, complexul va mai beneficia de o clădire de birouri şi o casă de oaspeţi. Puterea laserelor va fi impresionantă - 10PW fiecare, adică 10 milioane de miliarde de waţi, sau puterea echivalentă a 100.000 de miliarde de becuri de 100W. Ambele echipamente mari, sistemul laser şi cel de producere a fasciculului gama, depăşesc cu mult cele mai performante astfel de echipamente existente în momentul de faţă.

• Aplicaţii multiple, inclusiv în medicină

Domeniile în care ar putea avea un impact cercetarea desfăşurată la Măgurele, prin acest proiect, sunt numeroase, printre acestea regăsindu-se fizica şi ingineria laserelor de mare putere, a acceleratorilor de electroni şi producerea de fotoni monocromatici prin retro-împrăştiere Compton, cercetarea fundamentală (nucleul atomic, astrofizică, electrodinamică cuantică), securitatea şi prevenirea terorismului (cercetări asupra detecţiei materialelor speciale de interes strategic, imagistica cu radiaţii ionizante), ecologia şi protecţia mediului (cercetări asupra unor noi metode de diag-noză şi procesare a deşeurilor radioactive), ştiinţa şi ingineria materialelor (efectele câmpurilor intense de radiaţii asupra materialelor), medicina nucleară şi ştiinţele vieţii (utilizarea fasciculelor de particule accelerate cu ajutorul laserelor în hadronoterapie, noi tehnici de imagistică medicală), radiofarmaceuticele (metode de producere a unor noi tipuri de radioizotopi) şi industria de înaltă tehnologie (beneficiază de noi tehnologii şi este stimulată producţia de înaltă tehnologie).

Printre aplicaţiile practice pe care le mai pot avea experimentele se numără noi tehnici de a produce fascicule de particule accelerate bazate pe laserele de putere, cu potenţiale aplicaţii în medicină, noi metode de a produce radioizotopi de interes medical, identificarea şi caracterizarea la distanţă a materialelor nucleare, pentru inspectarea neintruzivă a containerelor cu mărfuri, noi tehnici tomografice bazate pe utilizarea fasciculelor gamma de înaltă energie şi managementul deşeurilor radioactive.

• Peste 250 de noi locuri de muncă, odată cu ELI-NP

Întrebat câte noi locuri de muncă vor fi create datorită proiectului de la Măgurele, Mihnea Costoiu a spus că numărul acestora va fi de pes-te 250, până în 2018.

"Angajările se vor face treptat, procesul de primire a aplicaţiilor şi de selecţie pentru pos-turile de cercetători, ingineri şi tehnicieni fiind continuu. Disponibilitatea locurilor de muncă este anunţată la nivel internaţional, prin intermediul publicaţiilor ştiinţifice şi canalelor media dedicate", a precizat ministrul, citat de Mediafax. Pentru zona Bucureşti - Măgurele, este de aşteptat o dezvoltare a companiilor care vor produce echipamente de înaltă tehnologie necesare intreţinerii şi operării infrastructurii şi a celor care vor utiliza noua infrastructură de cercetare.

• Trei paliere la vârful proiectului, dar niciun şef suprem

În privinţa managementului proiectului, Mihnea Costoiu spune că nu va exista o noţiune de "şef cel mai mare", ci va fi o structură cu trei paliere, respectiv un consiliu strategic, unul de coordonare şi un board. Costoiu spune că, la următoarea şedinţă de guvern, va propune Consiliul strategic, care ar urma să se ocupe şi de un alt proiect - "Măgurele, oraş ştiinţific", el apreciind că la conducerea acestui consiliu trebuie să se afle premierul, "pentru a fi angrenate toate instituţiile statului care să concure la realizarea acestui proiect, pentru că sunt foarte multe infrastructuri necesare, drumuri, autoritatea locală etc.". Consiliul de coordonare îl are ca preşedinte chiar pe Mihnea Costoiu, iar manager de proiect este dr. Nicolae Zamfir, directorul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară «Horia Hulubei».

Ziarul "BURSA" a publicat, la data de 16 iulie 2012, un interviu cu dr. Nicolae Victor Zamfir, director general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN), din Măgurele, în care a fost abordată, în premieră, problema laserului ce urmează a fi construit în apropiere de Bucureşti. Dr. Nicolae Victor Zamfir a declarat: "Este vorba de efectul unui câmp electromagnetic extraordinar de mare asupra acestor particule încărcate (n.r. elementare) care ne schimbă imaginea, deoarece nu există în natură (n.r. câmpurile). Unul din efectele prezise este că se creează materie din vid". De asemenea, directorul general al IFIN a spus faptul că se va merge pe o direcţie care nu mai este explorată nicăieri în lume, fiind aşteptate efecte ştiinţifice şi descoperiri interesante. Referitor la beneficiile pe care le va avea ţara noastră în urma acestui proiect, dr. Nicolae Victor Zamfir a susţinut că această investiţie pune România pe harta ştiinţifică, centrul fiind unul deschis cercetătorilor din toată lumea. România a fost a patra ţară din lume care, la începutul anilor "60, a realizat un laser, chiar la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele.