Augustin Lazăr respinge afirmaţiile că ar fi făcut poliţie politică

Procurorul general, Augustin Lazăr, spune că afirmaţiile potrivit cărora ar fi făcut poliţie politică reprezintă o "dezinformare" care este contrazisă de adeverinţele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea sa de lucrător sau de colaborator al securităţii.

"Resping categoric afirmaţiile nefondate lansate în spaţiul public, în cursul zilei de azi, 2 aprilie 2019, de către anumite persoane interesate, potrivit cărora aş fi făcut poliţie politică. Această dezinformare este contrazisă de adeverinţele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei instituţii şi în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea mea de lucrător sau de colaborator al securităţii", precizează Lazăr, care dă publicităţii şi adeverinţele CNSAS.

Augustin Lazăr vorbeşte despre atacuri concertate la adresa sa, în contextul procedurii pentru desemnarea viitorului procuror general: "Faţă de cele expuse anterior, apreciez că atacurile concertate din ultimele zile la adresa mea, în contextul derulării procedurii de desemnare a viitorului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmăresc atât decredibilizarea mea în calitate de procuror general cât şi destabilizarea Ministerului Public".

"În acest sens, doresc să reamintesc şi afirmaţiile neadevărate potrivit cărora, în calitate de procuror membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, aş fi luat decizii în privinţa unui dizident anticomunist. Cu referire la acest aspect, precizez că rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnaţi, acesta fiind exclusiv atributul instanţei de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59 - 60 din Codul penal din 1969 (îndeplinirea unei fracţii minime obligatorii din pedeapsa ce se executa şi inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară), verificare ce privea toţi condamnaţii penitenciarului care îndepliniseră o parte a pedepsei prevăzută ca fracţie obligatorie şi care avea un caracter strict juridic. Instituţia liberării condiţionate este reglementată relativ similar şi în prezent (art. 99 şi următoarele din Codul penal şi, respectiv, art. 587 din Codul de procedură penală), cu menţiunea că acum verificările sunt efectuate de către judecător. Precizez că, de-alungul întregii mele cariere profesionale, activitatea desfăşurată în calitate de procuror a fost circumscrisă respectării stricte a dispoziţiilor legale, fără a fi afectată de influenţe de natură politică", mai afirmă procurorul general.