Aurel Şaramet: Doar 15-16% dintre IMM-uri sunt finanţate de bănci

Reporter: Cum evaluaţi activitatea FNGCIMM în primii zece ani de activitate?

Aurel Şaramet: FNGCIMM, jucător activ pe piaţa financiar-bancară din România, a sărbătorit, la finele anului trecut, zece ani de succese, în care trendul ascendent de dezvoltare a fost sus-ţinut de adaptarea flexibilă a capacităţii de garantare la nivelul unor cerinţe diversificate, de optimizare a structurii interne şi extindere a reţelei teritoriale, dar şi de o bună conlucrare cu instituţiile guvernamentale şi cu principalele instituţii financiare partenere. Fiecare an a adus o nouă provocare, ridicând permanent ştacheta aşteptărilor. Activitatea Fondului a acţionat permanent în vederea creării condiţiilor de acces la finanţare pentru un număr crescut de IMM-uri, precum şi pentru beneficiarii programelor guvernamentale prioritare.

Sprijinirea a peste 20.000 IMM-uri, garantarea de credite în favoarea instituţiilor bancare şi non bancare în valoare de peste 4 miliarde euro, implicarea în susţinerea a peste 1.000 de IMM-uri beneficiari ai fondurilor europene reprezintă doar câteva dintre reperele cantitative ale evoluţiei FNGCIMM în ultimii zece ani.

În acest context, anul 2011 a reprezentat un vârf al activităţii de garantare derulate de către FNGCIMM, presupunând acordarea unui număr total de circa 10.000 de garanţii, în cuantum de aproxmativ 2,2 miliarde lei. Aceste cifre au venit să confirme, dacă mai era nevoie, faptul că, în an de criză, activitatea FNGCIMM s-a repercutat în mod favorabil asupra mediului de afaceri, garanţiile acordate susţinând în 2011 credite în valoare de circa 4,4 miliarde lei şi peste 115.000 de locuri de muncă.

Pe lângă activitatea de garantare, Fondul s-a implicat cu succes şi în derularea unei serii de programe guvernamentale, de accesare a fondurilor europene şi nu numai. Aş menţiona, totuşi, acordarea de garanţii pentru obţinerea avansului de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) beneficiarilor eligibili pentru măsurile acreditate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, garanţii acordate pentru beneficiarii eligibili ai Fondului European pentru Pes-cuit (FEP), dar şi cele aferente derulării programului Kogălniceanu.

Creşterea volumului de garanţii acordate a presupus asumarea de riscuri în creştere, dar acest aspect a fost gestionat corespunzător. Rata riscului de credit, măsurată ca raport dintre valoarea plăţilor în an şi valoarea portofoliului de garanţii înregistrată la începutul anului, a fost în 2011 de circa 6,5%, în scădere cu aproximativ 2% faţă de anul 2010. Această evoluţie favorabilă a ratei a fost obţinută în condiţiile în care rata creditelor neperformante măsurată la nivelul IMM în anul 2011, pe întreg sistemul bancar, a fost de peste 10%.

Reporter: Cum s-a schimbat activitatea de finanţare a IMM-urilor în ultimul deceniu în ţara noastră?

Aurel Şaramet: Până în anul 2004, accesul IMM-urilor la finanţarea prin credit bancar a fost unul cât se poate de scăzut, cauzat, în principal, de ezitarea sau respingerea de către băncile comerciale din România a creditării acestui sector, aspect justificat la acel moment prin existenţa unor cheltuieli de tranzacţionare mari comparativ cu valoarea creditului acordat. La nivelul anilor 2002 şi 2003, volumul creditelor acordate sectorului IMM reprezenta circa 40% din totalul creditelor acordate de către bănci.

Odată cu dezvoltarea sectorului bancar românesc, situaţia accesului la finanţare a IMM-urilor s-a redresat gradual în anii premergători aderării României la Uniunea Europeană şi a atins un maxim de ofertă, respectiv de cerere de credite adresate sectorului IMM în anii 2006-2007, când o mare parte din bănci şi-au definit strategii specifice de abordare a IMM-urilor.

Impactul crizei financiare internaţionale asupra accesului la finanţare al IMM-urilor din România s-a manifestat încă din prima parte a anului 2008. Aşteptările privind înrăutăţirea situaţiei economice au condus la o scădere a cererii de credite, în special a celor de investiţii. Potrivit Băncii Naţionale a Româ-niei (BNR), principalele cauze ale scăderii cererii şi ofertei de credite în 2009-2010 au continuat să fie prelungirea contracţiei activităţii economice şi a pesimismului privind perspectivele pe termen scurt ale aces-teia, precum şi accentuarea prudenţei instituţiilor de credit (manifestată în special prin înăsprirea standardelor şi termenilor de creditare).

Privind din perspectiva băncilor, creditarea a funcţionat permanent, dar s-a adresat doar celor ce prezentau un risc redus de nerambursare, respectiv multinaţionalele, companiile private mari, cele de stat (profitabile) şi autorităţile publice, în timp ce segmentul IMM-urilor, deşi exploatat şi mediatizat în continuare, a întâmpinat cele mai mari impedimente în accesul la finanţare.

De-a lungul acestei perioade, FNGCIMM a reuşit să sprijine un număr în creştere de IMM-uri, focalizându-se pe acordarea acelor soluţii de garantare care să răspundă aşteptărilor şi nevoilor generale ale acestui sector de a rămâne competitiv şi de a-şi creşte performanţa, indiferent de fluctuaţiile pe care activitatea de finanţare le-a înregis-trat în acest deceniu.

Reporter: Care este stadiul finanţării IMM-urilor în ţara noastră comparativ cu situaţia de la nivel european? În ce măsură sunt satis-făcute nevoile de finanţare ale IMM-urilor în ţara noastră?

Aurel Şaramet: Dacă analizăm statisticile referitoare la IMM-urile româneşti în comparaţie cu cele europene, se pot observa similitudini în ceea ce priveşte numărul de angajaţi şi cifrele de afaceri. În acelaşi timp, există însă un decalaj substanţial în ceea ce priveşte contribuţia micilor afaceri la valoarea adăugată, de numai 40% în Româ-nia, faţă de aproape 60% în Uniunea Europeană. Astfel se poate explica şi un alt contrast izbitor, cel al ponderii IMM-urilor finanţate de bănci, de circa 15-16% în ţara noas-tră, faţă de aproximativ 70% în spaţiul comunitar. Gradul de finanţare bancară foarte redus al micilor companii împiedică creşterea competitivităţii acestora şi, în acelaşi timp, le face mai vulnerabile în situaţii de criză, când au nevoie de resurse pentru a se redresa. Din acest motiv, statele din toată lumea au adoptat măsuri de stimulare a sectorului IMM-urilor în perioada recesiunii, inclusiv prin suplimentarea fondurilor necesare garantării creditelor bancare.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la criză şi la activitatea partenerilor (bănci şi IMM) în perioada crizei. Ce lecţii am învăţat (sau ar fi trebuit să învăţăm)?

Aurel Şaramet: Este dificil să spunem care sunt concluziile trase din această criză. În primul rând, nu ştim în ce etapă a crizei suntem pentru că, de fiecare dată, contextul naţional sau internaţional ne-a arătat feţe noi ale acesteia. Un lucru este cert, din perspectiva noas-tră, respectiv acela că învăţăm în fiecare zi şi tragem concluzii.

Ceea ce a caracterizat în aceşti ani mediul bancar, dar şi cel de afaceri a fost, în primul rând, prudenţa excesivă şi lipsa unor obiective ambiţioase pe termen lung. IMM-urile s-au confruntat cu teama de a privi mai departe, canalizându-şi eforturile doar în direcţia identificării unor mijoace de supravieţuire, de avarie.

Reporter: Ce se poate face pentru creşterea numărului de cereri de creditare care să fie acceptate? Care sunt perspectivele de creştere în acest sector?

Aurel Şaramet: Contextul economic şi financiar din ultima perioadă a presupus o prudenţă susţinută a băncilor în acordarea de noi finanţări, atât la nivel general, cât şi individual, pe diversele zone ale economiei. În acest sens, dovadă este şi ritmul scăzut de creştere a creditului neguvernamental înregis-trat în anii 2009-2011. Pentru facilitarea accesării unui nou credit bancar şi, implicit, a garanţiei FNGCIMM, în cazul lipsei garanţiilor colaterale, un antreprenor, indiferent de zona pe care activează, are nevoie, în primul rând, de îndrăzneală şi încredere, dar şi de o documentaţie de credit bine construită şi solid fundamentată. Orice creştere înregistrată în accesul IMM-urilor la credite bancare va conduce la o creştere a capacităţii acestor întreprinderi de a realiza valoare adăugată, ceea ce se traduce în asigurarea condiţiilor de creştere economică sustenabilă.

Reporter: Vă mulţumesc!