AURELIAN DOCHIA: "Va fi foarte greu să mai funcţioneze piaţa neperformantelor dacă apare o nouă criză"

• Comisia Europeană a lansat, recent, un nou program pentru reducerea nivelului de NPL

În condiţiile izbucnirii unei noi crize europene, va fi foarte greu ca piaţa creditelor neperformante (NPL) să mai funcţioneze, este de părere economis­tul Aurelian Dochia.

Domnia sa ne-a precizat: "Nivelul de neperformante nu este, acum, foarte îngrijorător, iar gradul de provizionare al acestor credite este chiar foarte mare la noi, faţă de cel european. În aceste condiţii, putem spune că acum nu avem motive de îngrijorare, dar dacă, în viitor, apare o nouă criză pe piaţa europeană, atunci va fi foarte greu să mai funcţioneze această piaţă a creditelor neperformante, întrucât preţurile vor fi de neatins şi totul va deveni neatractiv, atât pentru bănci, cât şi pentru recuperatori. Ideea de scădere a ponderii creditelor neperformante rămâne un obiectiv permanent şi este cât se poate de bine să nu ai credite neperformante, pentru ca, în cazul unei noi crize, să aibă unde să crească (în criză, nivelul NPL creşte inevitabil, pentru că firmele nu mai pot plăti, şomajul creşte, iar oamenii rămân fără venituri etc.)".

Afirmaţiile domnului Dochia vin în contextul în care Comisia Europeană a lansat, recent, un nou program de reducere a nivelului neperformantelor în Europa, recomandând inclusiv "încurajarea dezvoltării pieţelor secundare, pe care băncile să îşi poată vinde NPL administratorilor de credite şi investitorilor".

Aurelian Dochia subliniază că, la noi, "poate mai mult ca în alte ţări", piaţa secundară a creditelor s-a dezvoltat foarte bine în ultimii ani şi a avut un rol important în îmbunătăţirea situaţiei băncilor, care altfel nu ar fi reuşit să-şi reducă gradul de neperformanţă. Domnia sa ne-a mai spus: "Scăderea nivelului neperformantelor a fost remarcabilă chiar la nivel european şi a fost în mare măsură datorată funcţionării bune a acestei pieţe secundare, băncile putând să-şi vândă pachete de credite către recuperatori".

În 14 martie, Comisia Europeană a propus un pachet de măsuri pentru reducerea creditelor neperformante la băncile din Europa.

Conform comunicatului CE, "Comisia pune în practică planul de acţiune al Consiliului ce vizează abordarea volumului mare de NPL şi prevenirea acumulării lor în viitor": "În ciuda progreselor mulţumitoare, trebuie întreprinse acţiuni suplimentare pentru a reduce volumul de NPL rămase şi a preveni acumularea acestora în viitor. Măsurile anunţate au scopul de a consolida şi mai mult pentru generaţiile viitoare soliditatea sectorului bancar al UE, sector care trebuie să fie format din bănci extrem de rezistente ce îşi îndeplinesc rolul indispensabil de finanţare a economiei şi de sprijinire a creşterii economice. Acest pachet completează acţiunile privind uniunea pieţelor de capital şi reprezintă un pas esenţial în direcţia finalizării uniunii bancare, una dintre priorităţile de prim ordin convenite de liderii UE în vederea consolidării uniunii economice şi monetare a Europei. (...) Acest pachet stabileşte o abordare globală, ce constă într-o combinaţie de politici complementare care vizează patru domenii principale:

- asigurarea faptului că băncile îşi creează o rezervă de fonduri pentru acoperirea riscurilor legate de creditele ce vor fi acordate în viitor care ar putea deveni neperformante;

- încurajarea dezvoltării pieţelor secundare, pe care băncile să îşi poată vinde NPL administratorilor de credite şi investitorilor;

- facilitarea recuperării creanţelor, ca măsură de completare a propunerii privind insolvenţa şi restructurarea întreprinderilor prezentate în noiembrie 2016;

- acordarea de asistenţă în ceea ce priveşte restructurarea băncilor statele membre care solicită un astfel de sprijin, prin oferirea de orientări fără caracter obligatoriu - şi anume prin intermediul unui proiect - cu privire la instituirea de societăţi de administrare a investiţiilor sau la alte măsuri referitoare la NPL.

Propunerile includ, în special, următoarele elemente-cheie:

- Asigurarea unei acoperiri suficiente de către bănci a pierderilor aferente viitoarelor NPL;

- Posibilitatea executării extrajudiciare accelerate a creditelor garantate cu garanţii reale;

- Dezvoltarea în continuare a pieţelor secundare pentru NPL;

- Un proiect tehnic privind modul de instituire a societăţilor de administrare a investiţiilor (S.A.I.) naţionale".

Comunicatul CE evidenţiază că ris­curile din sectorul bancar au fost reduse în mod semnificativ în UE, în ultimii ani, subliniind: "Din 2014, băncile aflate sub supravegherea Băncii Centrale Europene au mobilizat capital suplimentar în valoare de 234 de miliarde euro şi şi-au îmbunătăţit semnificativ rezervele de lichidităţi. Acest lucru se datorează măsurilor de reglementare semnificative adoptate deja, care vor fi consolidate suplimentar prin Pachetul privind reducerea riscurilor bancare, pe care Comisia l-a propus în noiembrie 2016.

Chiar dacă s-au făcut progrese importante, creditele neperformante (NPL) sunt unul dintre principalele riscuri moştenite de sistemul bancar european.

Abordarea problemelor volumului mare de credite neperformante şi acumulării acestora în viitor este esenţială pentru finalizarea uniunii bancare. (...) În octombrie 2017, Comisia a propus ca măsurile de reducere a NPL să devină o parte esenţială a procesului de finalizare a uniunii bancare, prin partajarea şi, în acelaşi timp, reducerea riscurilor".

• Adrian Mitroi: "Legislaţia şi instituţiile din piaţa noastră financiară sunt mai avansate şi mai stringente decât cele europene"

În opinia lui Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale, atât pe piaţa bancară, cât şi pe cea nebancară, legislaţia şi instituţiile de la noi sunt mai avansate şi mai stringente decât cele europene. Domnia sa menţionează: "Inclusiv instituţia protecţiei consumatorului de produse financiare este mai avansată în ţara noastră. Nu doar că opinia publică este foarte alertă, dar toate crizele prin care am trecut - criza CHF, ROBOR - au forţat băncile să ofere soluţii pentru ieşirea din aceste situaţii. Eu cred că lucrurile sunt bine puse la punct. În general legislaţia are tendinţa să fie mult prea stringentă instituţional. De exemplu, cere prea mult capital, respectiv provizioane. De aceea şi comportamentul băncilor este foarte dur, iar ele sunt puţin dispuse să negocieze.

Nu cred că mai este loc de prea multe artificii. Legea este foarte clară, impozitele sunt foarte clare".

Băncile au vândut credite neperformante, mai ales împrumuturi fără garanţii, la nişte discounturi semnificative, de peste 90%, pentru că aşa funcţionează piaţa - un credit neperformant, fără nicio şansă de recuperare, este vândut cu un astfel de discount, ne-a spus Adrian Mitroi, adăugând: "Recuperatorii nu au de-a face cu sistemul bancar sau cu cel financiar. Băncile au vândut neperformante cât au putut ele de profitabil, însă nu foarte profitabil. Când o bancă vinde NPL cu 90%, pierderile sunt înregistrate de acţionari, pentru a-şi reduce indicatorul NPL. Băncile au abilitatea de a trans­forma această pierdere în alte formate - se împarte între bancă, angajaţi, clienţi, fisc.

Recuperatorii nu formează piaţa secundară, care este o piaţă a creditelor cu risc ridicat. Corporaţiile pot vinde între ele, de exemplu, aceste pachete de credite neperformante, la diferite discounturi. Piaţa secundară este o piaţă instituţională de portofolii întregi de asemenea credite, nu de recuperatori, care au o relaţie directă cu debitorul restant".

Aurelian Dochia consideră că intenţia de a interveni pe piaţa neperformantelor va înrăutăţi lucrurile foarte mult, făcând referire la iniţiativa legislativă a senatorului liberal Daniel Cătălin Zamfir privind retractul litigios. Aceasta prevede că debitorii vor putea să îşi răscumpere locuinţa pusă gaj cu până la dublul preţului cu discount la care a fost achiziţionată creanţa de către firma de recuperare, de la bancă.

Proiectul de lege se află în discuţie la comisiile din Camera Deputaţilor.

Domnul Dochia este de părere că iniţiativele legislative din sectorul bancar, aflate în dezbatere în Parlament, pot fi dăunătoare pieţei finan­ciare.

• Piperea: "Legea retractului litigios nu este hazard moral, ci echilibru"

Banca Naţională a României nu susţine proiectul de lege privind retractul litigios. "Initiaţiva legislativă în cauză este de natură a crea confuzii în aplicare din perspectiva obiectului de reglementare şi a sferei destinatarilor vizaţi de aceasta", afirmă Mugur Isărescu, într-o scrisoare transmisă recent Camerei Deputaţilor, menţionând: "Impunerea unei limite de valorificare, de până la maximum dublului sumei plătite de cesiuonar pentru a cumpăra creanţa de la cedent, este de natură a induce hazard moral în rândul debitorilor, prin încurajarea unui comportament de neplată, ca urmare a stingerii datoriei la o valoare care s-ar putea situa în anumite cazuri mult sub debitul datorat".

BNR subliniază că valoarea la care instituţiile de credit cesionează creditele este, în general, redusă, raportat la valoarea creditului restant şi ca urmare a faptului că sunt vândute portofolii de credite cu posibilităţi de recuperare a datoriilor restante: "Practic, o astfel de prevedere asigură o protecţie asimetrică pentru debitori, avantajând persoanele cu credite care comportă un grad ridicat de risc, la care valoarea de cesiune este foarte redusă, din cauza probabilităţii mici de recuperare. (...) Ajustările bilanţiere efectuate de instituţiile de credit din România, fie prin vânzarea unor portofolii de active, fie prin eliminarea creditelor cu restanţe mai mari de un an, prin provizionarea completă a acestora, reprezintă măsuri orientate spre asigurarea unui cadru sustenabil de reluare a activităţii de creditare în favoarea clienţilor eligibili. În acest sens, impunerea unor restrictii arbitrare în cazul companiilor specializate în recuperarea creanţelor cesionate ar reduce semnificativ activitatea acestui segment de piaţă, concomitent cu diminuarea competitivităţii şi limitarea excesivă a operaţiunilor de acest tip.

Procesul de curăţare a bilanţurilor instituţiilor de credit este necesar din perspectiva ameliorării rezistenţei la şocurile externe şi consolidării stabilităţii sectorului financiar românesc, cu impact benefic pe termen lung reflectat atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel individual.

Prin urmare, în lipsa unor opţiuni eliciente de transfer a acestor creanţe, administrarea portofoliilor de credite neperformante ar rămâne exclusiv în sarcina sectorului bancar, afectând performanţa întregului sector şi conducând, în final, la creşterea costurilor pentru creditele nou acordate, cu efecte negative asupra nivelului de bunăstare a pupulaţiei".

În opinia conducerii BNR, în cursul definitivării proiectului de act normativ, ar trebui analizată de către iniţiator inclusiv problematica eventualelor operaţiuni de cesiuni de creanţe cu caracter transfrontalier. Banca centrală susţine că o astfel de iniţiativă legislativă nu poate să fie adoptată, în condiţiile în care Comisia Europeană a publicat noul pachet de propuneri legis­lative care vizează măsuri de accelerare a reducerii volumului creditelor neperformante în sectorul bancar.

În replică, avocatul Gheorghe Piperea, apărătorul clienţilor în procesele cu băncile, subliniază: "Vechiul Cod comercial interzicea retractul litigios, în art. 45. Acest vechi articol (precum şi cvasitotalitatea vechiului Cod comercial) este, în prezent, abrogat, prin Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a Codului civil. Mai mult chiar, art.124 din aceeaşi lege permite retractul litigios pentru toate contractele încheiate înainte de data intrării în vigoare a Codului civil (1 octombrie 2011).

Dupa şabloanele (...) libertarienilor, ceea ce nu (mai) este interzis, este permis.

Aşadar, dacă banca vinde creanţa unui colector de creanţe, iar acesta execută silit debitorul (sau determină un alt fel de procedură judiciară contra debitorului, care determină transformarea creanţei într-un drept litigios), înseamnă că debitorul poate să desfiinţeze executarea siluită prin plata sumei pe care colectorul de creanţe a efectuat-o către bancă, pentru a cumpăra creanţa.

Retractul litigos este, aşadar, permis, oricărui consumator strâns cu uşa de colectorii de creanţe.

O lege specială care să permită consumatorilor acest retract litigios este necesară pentru claritate şi ordine, în aşa fel încât judecătorul să nu respingă cererea de retract litigios pentru că legea nu prevede.

Legea retractului litigios, pe care am scris-o, este o lege necesară pentru claritate, echilibru şi echitate în raport cu eforturile financiare ale colectorului de creanţe. (...) Legea retractului litigios nu este hazard moral, ci echilibru. Au contraire, Legea nr.71/2011 este hazard moral, pentru că a lăsat gol în locul vechii interdicţii a retractului litigios.

Iniţiativa legislativă a senatorului Zamfir a trecut de Senat şi urmează să fie dezbătută în Camera Deputaţilor, care este for decizional.