"Avem nevoie de investiţii publice care să genereze investiţii private"

Reporter: Cum caracterizaţi mediul investiţional din România?

Alexandru Stânean: România are nevoie de investiţii publice care la rândul lor să genereze investiţii private. La nivel general, cei 2,6% din PIB care sunt alocaţi investiţiilor sunt foarte puţini comparativ cu celelalte economii din zonă în care investiţiile publice ajung la 4% din PIB. Cu toate acestea, în 2019 am văzut impactul pozitiv pe care l-a avut PNDL-ul în creşterea pieţei pentru produsele TeraPlast, precum şi Schema de Ajutoare de Stat care ne-a ajutat să ne dezvoltăm. Totuşi există o serie de incertitudini care ne fac să fim foarte prudenţi în analiza investiţiilor viitoare. Dacă am avea certitudini cu privire la continuarea unor programe precum PNDL sau creşterea absorbţiei pe POIM am investi şi noi mai mult. În condiţiile în care deficitul comercial al României creşte accelerat, avem nevoie de mai multe produse fabricate în România care să substituie produsele importate.

Reporter: Care sunt problemele pe care le întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră şi ce soluţii vedeţi pentru rezolvarea lor?

Alexandru Stânean: O problemă întâmpinată la scară largă, care ne afectează şi pe noi, este dificultatea de a găsi personal calificat. În acest sens, ne adaptăm campaniile de recrutare la situaţia actuală a pieţei şi avem iniţiative prin care formăm intern personalul, un exemplu în acest sens fiind TeraPlast şi Wetterbest, care au devenit formatori acreditaţi.

Totodată, ne străduim să le oferim colegilor noştri pachete de beneficii atractive şi un mediu favorabil dezvoltării profesionale. Considerăm că suntem un angajator transparent, stabil şi corect, preocupaţi să ne îmbunătăţim constant, drept urmare avem alături colegi cu vechime de 10-15 ani în cadrul Grupului.

O altă problemă cu care ne confruntăm este implementarea defectuoasă a legislaţiei în direcţia managementului deşeurilor. Avem nevoie de implementarea mai riguroasă a prevederilor din această zonă, astfel încât mesajele de sustenabilitate să se traducă în măsuri şi iniţiative concrete. Noi, spre exemplu, suntem nevoiţi să importăm 6.000 de tone de deşeu din PVC rigid anual în cadrul TeraPlast Recycling, în contextul în care estimăm că în Româ-nia, în fiecare an, peste 100.000 tone de PVC sunt îngropate. Transportul pentru aceste 6.000 de tone din Europa de Vest până la noi ne costă 480.000 de euro/an.

Reporter: Care este opinia dumnea-vostră despre piaţa construcţiilor de la noi?

Alexandru Stânean: După cum spun datele oficiale, sectorul construcţiilor a avut o evoluţie bună în primul semestru. După o creştere de peste 23% a volumului total al lucrărilor de construcţii, ne aşteptăm ca piaţa să îşi continue tendinţa pozitivă şi pentru a doua jumătate a anului. În ceea ce priveşte piaţa materialelor de construcţii, unde activează companiile din Grupul TeraPlast, pot spune că piaţa româneas-că s-a maturizat în ultimii ani. Avem clienţi tot mai atenţi la calitatea produselor, la garanţiile oferite, la avantajele pe temen lung şi sustenabilitate. Grupul TeraPlast este atent la aceste schimbări, motiv pentru care ne îmbunătăţim constant portofoliul de produse.

Reporter: Cum vedeţi lipsa proiectelor de infrastructură? Ce influenţe are aceasta asupra activităţii companiilor din construcţii?

Alexandru Stânean: Infrastructura este unul dintre factorii care au impact atât asupra populaţiei, cât şi asupra mediului economic per total. Toţi suntem afectaţi într-o anumită măsură, în activitatea zilnică, de evoluţia acestor lucrări. Nevoia este foarte mare în contextul în care, conform datelor INS, 52,7% din populaţia rezidentă a României era conectată la reţelele de canalizare în 2018 şi aproximativ 65% era conectată la reţelele de alimentare cu apă în 2017. Faţă de ţările membre ale Uniunii Europene avem decalaje foarte mari. Aici ne comparăm cu ţări precum Ungaria, Germania, Franţa, unde procentele au depăşit de mulţi ani 95%.

După doi ani deosebit de grei, în care piaţa de tubulatură de mase plastice s-a înjumătăţit pe fondul lipsei inve-s-tiţiilor, anul acesta am văzut o creştere susţinută pe acest segment. Dacă ne uităm la rata de absorbţie mică în comparaţie cu fondurile disponibile prin principalele programe de dezvoltare, ne aşteptăm ca acest trend să continue.

Spre exemplu, în prima etapă a investiţiilor finanţate prin PNDL 2013-2020, au fost decontate 71% din totalul de fonduri disponibile. Adică, din 5,6 miliarde lei disponibili de la bugetul de stat pentru alimentare apă, canalizare şi proiecte integrate de alimentare apă şi canalizare, au fost decontate până în acest an 3,9 miliarde lei. Acest lucru se traduce în 918 obiective de investiţii recepţionate din totalul de 1.629. Când privim etapa a doua a PNDL, 2017-2020, situaţia stă mult mai rău, în perioada 2017-2019 fiind decontate doar 13,7% din totalul de fonduri, adică 1,2 miliarde lei din 8,7 miliarde de lei disponibili. Contras-tul este şi mai puternic dacă ne raportăm la obiectivele de investiţii totale şi cele recepţionate, proporţia fiind 1.318 obiective în total şi doar 56 recepţionate.

În ceea ce priveşte POIM 2014-2020, la aderare ne-am angajat să ne conformăm directivelor europene cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate şi serviciul public de alimentare cu apă. Până în prezent, din totalul de 11,6 miliarde euro care reprezintă alocarea de fonduri europene către POIM, până în prezent au fost transmise spre decontare 1,85 miliarde de euro. În contextul în care ne apropiem de finalul programului, o rată de absorbţie de 16% este foarte mică. În ultimul an, multe proiecte au ajuns în faza de execuţie şi ne aşteptăm, deci, la o accelerare în contextul în care contractele trebuie să fie semnate până cel târziu la finalul anului viitor. Accesarea fondurilor se poate face până cel târziu la finalul anului 2022. Ar trebui să existe continuitate în proiecte, nu oscilaţii cauzate de blocarea acestora în diversele faze ale procesului, care să ducă la înjumătăţirea cererii în doi ani, aşa cum s-a întâmplat până anul trecut.

Companiile care activează în domeniul construcţiilor ar trebui să aibă de lucru an de an, nu în salturi de câte trei ani. De-a lungul timpului noi ne-am ajustat strategia prin diversificare, astfel încât să ne reducem dependenţa de astfel de proiecte şi, în lipsa lor, impactul să fie minim în activitatea noastră.

Reporter: Ce proporţie acoperă proiectele de infrastructură în business-ul TeraPlast, comparativ cu segmentul rezidenţial?

Alexandru Stânean: Pe linia de business "Instalaţii" avem în portofoliu o proporţie destul de mare de produse destinate lucrărilor de infrastructură, alături de cele destinate rezidenţialului. În cadrul strategiei de diversificare a portofoliului de produse, atât la nivel de grup, cât şi pe TeraPlast şi ne-am orientat în ultimii ani pe dezvoltarea produselor pentru segmentul rezidenţial. Cel mai actual exemplu în acest sens este o parte din proiectul de investiţii co-finanţat prin schema de ajutor de stat, care vizează extinderea capacităţii de producţie a ţevilor din polipropilenă pentru canalizare interioară.

Reporter: Cum a evoluat compania, în acest an, din punct de vedere al cifrei de afaceri şi al profitului şi ce estimări aveţi pentru final de 2019?

Alexandru Stânean: După primul semestru din 2019, putem spune că suntem în linie cu ceea ce ne-am propus pentru acest an, în contextul în care, istoric, Grupul realizează aproximativ 40% din cifra de afaceri anuală în prima jumătate a anului. Astfel, rezultatele din prima jumătate a anului ne arată că suntem la o realizare de 42% din cifra de afaceri bugetată pentru acest an, ceea ce ne face încrezători în atingerea obiectivelor setate. Cifra de afaceri a Grupului TeraPlast a cres-cut cu 23% în primul semestru al aces-tui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018, depăşind 416 milioane de lei. Suntem în parametrii bugetaţi şi în ceea ce priveşte profitabilitatea, EBITDA depăşind la nivel de Grup 35 milioane de lei, ceea ce înseamnă o rată EBITDA de 8,6%, în creştere faţă de anul trecut.

TeraPlast a avut cea mai rapidă creştere din Grup în prima jumătate a anului, cu venituri de peste 130 milioane de lei. Această performanţă vine cu precădere din intrarea în fază de execuţie a proiectelor de infrastructură apă şi canalizare atât pe POIM, cât şi pe PNDL.

Pentru 2019 ne-am propus o cifră de afaceri de 977 milioane de lei la nivel de Grup şi o EBITDA de peste 88 milioane de lei. Din punct de vedere al bus-iness-ului, este un an al investiţiilor în extinderea capacităţilor de producţie, a prezenţei regionale şi al consolidării şi dezvoltării reţelei de distribuţie.

Reporter: Ce cotă de piaţă aveţi şi cum vedeţi concurenţa din domeniu?

Alexandru Stânean: Grupul TeraPlast este cel mai mare producător român de materiale de construcţii, pe o piaţă estimată la aproximativ patru miliarde euro. În ultimii ani nu a intrat niciun jucător internaţional puternic în piaţă, aceştia orientându-se spre achiziţii de participaţii în companii româ-neşti. Ceea ce am văzut însă au fost investiţii în creşterea capacităţilor de producţie.

La nivel de Grup, după topurile realizate în piaţă, suntem cel mai mare producător român de materiale de construcţii după cifra de afaceri.

Companiile Grupului TeraPlast deţin poziţii de top în pieţele pe care activează. Suntem lideri ai pieţei româ-neşti de canalizare exterioară din PVC, ai celei de granule, structuri zincate şi a celei de panouri termoizolante cu spumă poliuretanică. Pe celelalte segmente suntem în mare parte în top 3 jucători de pe piaţă. Totodată, TeraSteel împreună cu TeraSteel Serbia reprezintă unul dintre principalii producători pentru piaţa regională - Europa Centrală şi de Est - pentru panouri termoizolante şi structuri zincate.

Reporter: Care este capacitatea de producţie şi în ce proporţie exportaţi?

Alexandru Stânean: Ne des-făşurăm activitatea de producţie în zece fabrici din cinci locaţii, dintre care una în Serbia. Suprafaţa totală a facilităţilor de producţie depăşeşte 300.000 de metri pătraţi. Produsele noastre ajung în 25 de ţări europene, iar în 2018 exportul a reprezentat 20% din veniturile consolidate ale Grupului, ceea ce înseamnă peste 34 milioane de euro. Printre cele mai mari pieţe de export se numără Germania, Aus-tria, Ungaria, Bulgaria, Italia, Cehia sau Slovacia.

TeraGlass şi TeraSteel sunt companiile Grupului care au cea mai intensă activitate de export. Pentru TeraGlass, procentul de export depăşeşte 70% anual, în timp ce pentru TeraSteel exporturile reprezintă peste 40% anual.

Toate fabricile Grupului sunt dotate cu echipamente de ultimă generaţie de la producători de renume.

Reporter: Ce investiţii aţi făcut în ultimul an şi în ce urmează să investiţi?

Alexandru Stânean: În ultimii zece ani am realizat investiţii de peste 100 milioane de euro. Anul trecut am finalizat investiţia în linia de business reciclare PVC rigid, investiţia în linia de tablă cutată autoportantă şi modulul pentru producţie panouri termoizolante cu vată minerală în Leskovac, la TeraSteel Serbia. Fabrica TeraPlast Recycling are o capacitate de procesare de 12.000 tone anual, ceea ce o plasează pe primul loc în România şi în top 10 în Europa. Investiţiile curente ale Grupului depăşesc 20 milioane de euro şi vizează extinderea capacităţilor de producţie, a prezenţei regionale şi a reţelei de distribuţie.

Din trimestrul al patrulea al anului trecut, am început implementarea celor trei proiecte de investiţii co-finanţate prin schema de ajutor de stat, pentru TeraPlast, Wetterbest şi TeraGlass. Valoarea totală a proiectelor este de 15 milioane de euro, din care 6,8 milioane o reprezintă valoarea ajutorului de stat, iar scopul acestora este extinderea capacităţilor de producţie. În urma investiţiilor în derulare, TeraPlast îşi extinde capacitatea de producţie pentru ţevile din polipropilenă pentru canalizări interioare şi va aduce o inovaţie pe piaţa românească a granulelor - granule fără halogen, rezistente la foc (HFFR). TeraGlass va avea un nou flux de producţie, complet automatizat, pentru producţia de ferestre şi uşi din PVC, iar Wetterbest îşi va extinde capacitatea de producţie şi se va reloca. Proiectele se află în fază avansată de execuţie şi vor aduce plus-valoare companiilor Grupului, în linie cu angajamentul de a oferi cele mai bune soluţii clienţilor noştri.

Reporter: Mulţumesc!

(Interviu preluat din Revista BURSA Construcţiilor)