"Avem patru operatori de reţele mobile şi ar fi păcat să pierdem vreunul"

Reporter: Care ar fi benefiicile 5G şi când preconizaţi că această tehnologie va deveni funcţională în lume şi în ţara noastră?

Nicolae Oacă: Dacă tehnologiile predecesoare aveau ca obiectiv preponderent omul şi nevoile lui de comunicare, tehnologia 5G are preponderent drept obiectiv conectarea obiectelor create de om cu aplicaţii vas-te în toate industriile, în întreaga societate, de unde şi rolul de motor al transformării digitale a economiilor naţionale. Noua tehnologie aduce şi o nouă abordare tehnică şi economică, dar şi un nou model de afacere pentru operatori.

Noua tehnologie mai aduce şi viteze mult mai mari (Gb/s), latenţă scăzută, şi un cost mai scăzut pentru transportul informaţiei. Acestea o fac utilizabillă în toate domeniile: transport (vehicole fără şofer, de exemplu), energie, sănătate, oraşe inteligente, educaţie. În esenţă, facilitează transformarea digitală. Însă primele aplicaţii preconizate par a fi o extensie a tehnologiei LTE - internet de mare viteză oferit la punct fix sau mobil. Au fost probleme cu telefoanele 5G, însă acestea încep să dis-pară, în acest an Deloitte estimând că 20 de fabricanţi vor lansa telefoane 5G.

În lume deja se fac teste precomerciale, şi chiar lansări comerciale. În Coreea de Sud, operatorii SK Telecom, LG UPlus şi KT Corp au lansat comercial servicii 5G la 1 decembrie 2018. Unii operatori din SUA au anunţat lansarea comercială pentru acest an. AT&T va lansa comercial reţeaua 5G în acest an pentru a deveni naţională în 2020. SUA, Coreea de Sud, China şi Japonia sunt statele care vor avea primele reţele 5G comerciale, unele chiar anul acesta, urmând ca, în timp, acestea să devină naţionale şi să-şi mărească viteza pe măsură ce se utilizează spectru în benzile superiore.

De asemenea, un raport Cisco publicat în 20 februarie 2019 arată că, la nivel mondial, tehnologia 5G va deveni o sursă importantă de trafic în 2022 generând de circa trei ori mai mult trafic decât o conexiune 4G. Raportul mai spune că în anul 2022, aproximativ 12% din conexiunile mobile vor fi realizate prin intermediul reţelelor de 5G, şi că vor fi 422 de milioane de telefoane inteligente 5G pe piaţă.

În Europa, unii operatori au anunţat programe pentru introducerea tehnologiei 5G. Orange a anunţat pentru acest an teste precomerciale în mai multe state printre care şi România. Şi Comisia Europeană încearcă să impulsioneze implementarea tehnologiei 5G. Însă, este de aşteptat ca Europa să rămână în urma ţărilor menţionate mai sus în privinţa implementării şi adoptării tehnologiei 5G. Primele reţele şi servicii comerciale, pentru început pe zone limitate, vor apărea spre finele anului în ţări din vestul Europei precum Anglia, Elveţia.

În ţara noastră, lucrurile sunt un pic mai complicate. În primul rând, operatorii noştri de comunicaţii mobile par mai degrabă preocupaţi de recuperarea investiţiilor făcute în tehnologia 4G, oferind deja servicii care pot fi realizate şi cu tehnologia 5G. Apoi, licitaţia 5G planificată pentru acest an este însoţită de câteva probleme delicate. Prima este OUG 114/2018, care stabileşte preţuri de pornire mari pentru spectrul de frecvenţe oferit, respectiv circa un miliard de euro, preţuri mari şi nestabilite pe criterii economice, pe baza practicii internaţionale, a rezultatelor obţinute în alte ţări (euro/MHz/populaţie). A doua este că, în curând, anume 2020 pentru Orange şi Vodafone, respectiv 2022 pentru Telekom Mobile şi RCS&RDS, operatorii vor trebui să reînnoiască licenţele 3G (banda de 2,1GHz), ale căror preţuri au fost mărite, tot prin OUG 114/2018, de circa 20 de ori, de la 4x35 milioane de dolari la circa 2 miliarde de euro. Va fi un puternic şoc financiar pe care nu toţi operatorii vor fi în stare să-l depăşească în bune condiţii. Poate că unii operatori se vor gândi mai degrabă să-şi prezerve o afacere care funcţionează pe baza spectrului şi a reţelei din banda de 2,1GHz, amânând noua afacere 5G. Cei care vor cumpăra licenţe 5G vor avea probleme în lansarea comercială a noilor reţele şi servicii. În primul rând finanţarea noii inves-tiţii, care vine după o mare taxă pe licenţă. Apoi, ar trebui rezolvată problema autorizaţiilor de construire pentru noua infrastructură (antene, fibră optică) mult mai «stufoasă» decât la tehnologiile anterioare. Un ghişeu unic, undeva la «centru», de exemplu ANCOM, de unde orice operator să poată obţine autorizaţie de construire într-un interval de timp rezonabil, să zicem o săptămână, ar accelera construirea noilor reţele. Primele lansări comerciale pot fi posibile în anul 2020, însă pe arii mai mici. Despre acoperire naţională este greu de vorbit acum, poate prin anul 2025.

Reporter: Ce impact specific au măsurile din OUG 114/2018 asupra operatorilor de telecomunicaţii din ţara noastră şi dezvoltării 5G?

Nicolae Oacă: Aşa cum am mai spus, OUG 114/2018 va avea un impact negativ asupra comunicaţiilor mobile româneşti impunând sarcini fis-cale pe care nu toţi operatorii ar putea să le suporte.

Operatorii cu grad mai mic de îndatorare (de exemplu Orange şi Vodafone, care au circa 58% în anul 2017) ar putea mări gradul de îndatorare până la 100% prin împrumuturi de maximum 500 milioane de euro. Cu aceşti bani, operatorii ar putea achiziţiona fie licenţe 5G (circa 250 milioane de euro) şi să înceapă să construiască reţeaua 5G, fie pot reînnoi licenţele din banda de 2,1 GHz (investiţii de circa 500 milioane de euro). Dacă doresc mai mult, şi licenţe 5G şi licenţe 3G, ar trebui o mărire de capital serioasă care să permită atragerea unor împrumuturi mai mari în valoare de circa un miliard de euro. Fiind membre ale unor grupuri internaţionale, este posibil să fie ajutate de companiile mamă să depăşească momentul.

Ceilalţi doi operatori au un grad de îndatorare mai mare: RCS&RDS cu 88%, iar Telekom 140%, ceea ce face dificilă atragerea de finanţare la costuri rezonabile fără o mărire de capital. Aceşti operatori ar putea fi în situaţia de a renunţa la spectrul 5G pentru a-şi putea menţine afacerea bazată pe licenţele în banda de 2,1GHz, unde au deja construită reţea. Dar şi pentru licenţele 3G vor trebui să facă împrumuturi serioase, în valoare de 500 milioane de euro, dacă până în 2022 nu vor fi abrogate prevederile OUG 114/2018, ceea ce va fi foarte delicat de obţinut în condiţiile date şi astfel s-ar putea marca profund evoluţia operatorilor.

Pentru prezervarea competiţiei, documentaţia licitaţiei 5G ar trebui să prevadă limitări în achiziţionarea spectrului în benzile sub 1GHz (800MHz, 700MHz), pentru ca operatorii care nu ar putea cumpăra spectru 5G în anul 2019 să o poată face mai târziu.

Tarifele mari ale licenţelor de spectru se vor transfera în preţurile cu amănuntul astfel că am putea asista la o adopţie mai timidă, scăzută, cel puţin la început.

Partajarea infrastructurii 5G, foarte mult discutată în UE, ar fi o soluţie de reducere a investiţiilor, dar care însă nu rezolvă problema spinoasă a preţului licenţelor.

Este dificil de spus dacă se pot construi afaceri lucrative pe baza unor tarife mari pentru licenţele de spectru 5G. Marile licitaţii 3G din anul 2000, care au adus la bugetul statului englez sau german zeci de miliarde de dolari, au îndatorat pe termen lung operatorii şi au marcat profund dezvoltarea reţelelor şi evoluţia pieţei. Unii dintre câştigătorii de licenţe au dispărut, operatorii mari, adică Vodafone, Telekom şi Orange, însă au rezistat. În Marea Britanie s-au acordat, în anul 2000, cinci licenţe 3G pentru care s-au plătit 34 miliarde de dolari, iar astăzi mai sunt doar patru operatori: EE, O2, Three şi Vodafone. În Germania s-au acordat în acelaşi an şase licenţe 3G, pentru care statul a încasat 46 miliarde de dolari, iar astazi mai sunt doar patru operatori: Vodafone, DT, Telefonica şi O2.

Ce va fi în ţara noastră rămâne de văzut. Avem patru operatori de reţele mobile şi ar fi păcat să pierdem vreunul.

Reporter: Cum afectează proiectele de infrastructură 5G, la nivelul ţării noastre, posibila excludere la nivelul UE a echipamentelor Huawei din cadrul proiectelor de construire a reţelelor 5G? În măsura în care RCS&RDS, dar şi alţi operatori telecom folosesc asemenea echipamente, credeţi că vor fi întârziate proiectele?

Nicolae Oacă: Huawei este un fabricant de echipamente de telecomunicaţii cu o puternică prezenţă la nivel mondial, în UE dar şi în România. Echipamentele dezvoltate de Huawei concurează cu mare succes pe piaţa mondială, atât din punctul de vedere al preţurilor cât şi al calităţii.

Recentele probleme de securitate invocate în mai multe ţări din lume au făcut ca unele state din lume, dar şi din UE, să interzică folosirea tehnologiei oferită de Huawei, fapt ce ar scoa-te de pe piaţă un jucător foarte important, reducând oferta de echipamente 5G şi punând astfel presiune pe preţuri, dar şi pe termene de livrare. Ţinând seama de preconizata licitaţie de spectru 5G, de impactul OUG 114/2018, dar şi de «problema Huawei» este posibil ca lucrurile să se complice în ţara noastră, ajungând la costuri mai mari şi termene mai relaxate. Ar fi deci de aşteptat o întârziere a lansării reţelelor şi serviciilor 5G, posibil la tarife mai mari. România fiind o piaţă sensibilă la preţ, efectul «problemei Huawei» s-ar putea resimţi mai mult decât în ţările dezvoltate din vestul Europei.

Reporter: Dar ce impact ar avea asupra realizării reţelelor 5G la nivel european, în condiţiile în care se vorbeşte de costuri mai ridicate şi de posibila întârziere a proiectelor?

Nicolae Oacă: De ceva vreme se vorbeşte că Europa (UE) nu este campioana 5G, fiind devansată de unele ţări din Asia (Coreea, China, Japonia) şi din America (SUA). Impactul «problemei Huawei» pe piaţa americană va fi minor, Nokia şi Ericsson având o puternică prezenţă în zonă, în SUA şi Canada. În Europa, unde Huawei are o puternică prezenţă, lucrurile stau altfel. Independent de discuţia cu privire la Huawei, unele ţări din UE au amânat pentru anul viitor licitaţiile de spectru, în timp ce altele anunţă lansarea serviciilor. În condiţiile ieşirii de pe piaţă a unui fabricant important este posibil ca decalajul dintre UE şi ţările avansate în tehnologia 5G să crească.

Reporter: Vă mulţumesc!