English
Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte ca să evalueze dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale.
Autorităţile europene precizează într-un comunicat: "Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica, producătorul român de hidroenergie controlat de stat, a achiziţionat sau a vândut energie electrică la tarife preferenţiale mai multor comercianţi de energie electrică, clienţi industriali şi producători de energie, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de funcţionare, prin creşterea veniturilor acestora sau printr-o combinaţie a celor două elemente, astfel încălcând normele UE în materie de ajutoare de stat. (...) Există indicii potrivit cărora statul ar fi influenţat deciziile de a încheia aceste contracte în condiţiile date".
Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.
Compania vinde aproximativ 70% din energia pe care o produce prin aces-te acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei.
Vicepreşedintele CE, Joaquin Almunia, a precizat: "Subvenţiile indirecte care contribuie la reducerea cheltuielilor normale de funcţionare ale întreprinderilor pot avea un efect de denaturare a concurenţei tot atât de semnificativ ca şi cel provocat de subvenţiile directe. Trebuie să verificăm dacă tarifele preferenţiale acordate de Hidroelectrica au privilegiat clienţii care au beneficiat de acestea în comparaţie cu concurenţii lor de pe piaţa internă".
Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.
Anul trecut, companiile Salrom, CNH şi CLMB Patinoar Braşov au acceptat rezilierea acordurilor, iar Luxten a renunţat la contractul cu Hidroelectrica.
Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.
La sfârşitul anului trecut Hidroelectrica a început, la cererea Fondului Monetar Internaţional (FMI), să renegocieze aceste contracte. Compania a cerut beneficiarilor să accepte creşterea preţurilor de livrare, scăderea cantiăţilor furnizate şi reducerea perioadei de derulare a acordurilor, în caz contrar urmând să rezilieze acordurile.
Termenul iniţial pentru finalizarea negocierilor a fost stabilit pentru sfârşitul anului trecut, dar a fost prelungit de mai multe ori. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, anunţa, în urmă cu o săptămână, că negocierile sunt aproape de final, iar Guvernul va anunţa rezultatul "undeva după Paşte".
Chiar dacă unele dintre aceste contracte au fost încheiate înainte de aderarea României la UE, în 2007, CE are competenţa de a investiga preţurile la care vinde Hidroelectrica, se spune în comunicat. CE arată că acordurile dintre Hidroelectrica şi opt comercianţi de energie, unele contracte datând din 2004, precum şi contractele între Hidroelectrica şi doi producători indus-triali au fost încheiate la preţuri care "par a fi sub nivelul preţului practicat pe piaţă".
Pe de altă parte, în contractele încheiate cu doi producători de energie termică, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică la preţuri care par a fi mai ridicate decât preţurile practicate pe piaţă.
În comunicatul CE sunt menţionate contractele semnate de Hidroelectrica cu producătorul de aluminiu Alro Slatina şi cu combinatul siderugic ArcelorMittal Galaţi.
Alro are în derulare un contract pe termen lung cu Hidroelectrica pentru achiziţia a 3 TWh de energie electrică anual (aproximativ 5% din consumul naţional - n.r.) la un preţ "foarte apropiat de costul de producţie al Hidroelectrica". Acest preţ este indexat anual, pe baza cotaţiei internaţionale a aluminiului de la Bursa Metalelor din Londra (LME).
Hidroelectrica a încheiat în 2009 şi 2010 două contracte cu ArcelorMittal Galaţi. Ambele acorduri au fost încheiate pe bursa de energie OPCOM, însă CE consideră că preţurile "par să se situeze sub nivelul pieţei".
Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, unul dintre cei mai mari consumatori de electricitate din Româ-nia, a cumpărat la finele lunii decembrie 2010, prin intermediul bursei de energie OPCOM, electricitate în valoare de 227,7 milioane lei (53,2 milioane euro) de la singurul ofertant, Hidroelectrica. La acea dată, Hidroelectrica a ales să vândă energie către ArcelorMittal chiar dacă primise alte două oferte la preţuri mai mari.
Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, a transmis la vremea respectivă că tranzacţia a fost transparentă şi garantează profit pentru producătorul de energie. La rândul lor, oficialii ArcelorMittal au afirmat că acordul cu Hidroelectrica este legal.
În 2009, ArcelorMittal Galaţi şi-a asigurat necesarul de energie pentru 2010 într-un mod similar. "Aşadar, prin furnizarea de fonduri care pot fi atribuite în definitiv statului, toate aces-te contracte par să fi fost, în mare măsură, în avantajul întreprinderilor selectate, în timp ce concurenţii au trebuit să plătească preţurile practicate pe piaţă", precizează CE.
Almunia declara în luna octombrie 2011, la Bucureşti, că la nivelul CE se analizează contractele încheiate de Hidroelectrica cu Arcelor Mittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieţei.
Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, şi acoperă aproximativ 30% din consumul de energie la nivel naţional. Compania a notificat recent partenerii din contractele bilaterale că la 1 mai va înceta situaţia de forţă majoră, activată la sfârşitul lunii septembrie 2011 din cauza secetei, şi va putea livra electricitatea "după programul normal".
Situaţia contractelor bilaterale încheiate de Hidroelectrica a fost deseori criticată, inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, pentru preţurile mici la care vinde energia către "băieţii deştepţi".
• Arcelor susţine că nu a beneficiat de ajutor de stat
Grupul ArcelorMittal susţine că nu a beneficiat de niciun ajutor de stat cumpărând energie la preţuri mici de la producătorul de electricitate Hidroelectrica. "Vom formula un răspuns la decizia Comisiei Europene în timp util, de îndată ce vom înţelege pe deplin chestiunile la care se face referire. Acesta este primul pas al procedurii pentru CE, iar o decizie referitoare la caz se va lua doar după ce toate părţile răspund. Suntem convinşi că nu am beneficiat de niciun ajutor de stat în această situaţie şi vom continua să cooperăm pe deplin cu CE, pentru a ne asigura că poziţia noastră este înţeleasă. Pentru moment, nu mai avem alte comentarii de făcut", se arată într-un comunicat al ArcelorMittal.
• Alro: Din analiza noastră, energia cumpărată de la Hidroelectrica nu este ajutor de stat
Reprezentanţii producătorului de aluminiu Alro Sltina (ALR) afiirmă că din analiza proprie nu rezultă că achiziţia energiei electrice de la Hidroelectrica ar fi ajutor de stat. "Aşteptăm confirmarea oficială şi detalii din partea Comisiei Europene. Suntem pregătiţi să cooperăm pe deplin cu Comisia Europeană pentru lămurirea tuturor aspectelor. Din analiza noastră nu rezultă în niciun fel că am fi beneficiat de vreun ajutor de stat", se arată într-un comunicat al producătorului de aluminiu.
• Mark Mobius: Declanşarea investigaţiei CE referitoare la contractele cu "băieţii deştepţi" este o ştire foarte bună
Declanşarea investigaţiei Comisiei Europene cu privire la contractele cu "băieţii deştepţi" încheiate de Hidroelectrica este o ştire foarte bună, deoarece această măsură reprezintă un pas semnificativ către reformarea întregului sector şi va avea un efect pozitiv pentru România, a declarat, ieri, Mark Mobius, executive chairman, Templeton Emerging Markets Group.
Potrivit acestuia, România are nevoie de mai multă electricitate, care poate fi obţinută doar prin investiţii, iar singura modalitate de a realiza aceste investiţii sunt preţurile rezonabile şi corecte, astfel încât costurile mari ale noilor centrale electrice să poată fi recuperate, iar investitorul să poată avea un profit rezonabil.
La rândul său, Grzegorz Konieczny, executive vice president Templeton Emerging Markets Group şi manager de fond la Fondul Proprietatea, a ţinut să sublinieze că ei au fost primii care au dezvăluit public unele detalii legate de contractele cu "băieţii deştepţi" încheiate de Hidroelectrica şi, de asemenea, s-au numărat printre primii care s-au opus în mod activ aces-tor contracte. Acesta şi-a exprimat speranţa că aceste contracte vor fi reziliate foarte curând, pentru că nu este vorba doar despre Hidroelectrica şi despre alocarea de bani pentru ca aceasta să poată investi în noi capacităţi, ci este vorba des-pre viitorul întregii pieţe, în condiţiile în care această companie este cel mai mare jucător. "Dacă ei distorsionează piaţa oferind preţuri mici unor comercianţi, aceasta poate avea ca rezultat o lipsă treptată de electricitate în România, care să ducă fie la întreruperea curentului, fie la preţuri mult mai mari pe care noi toţi va trebui să le plătim pentru electricitatea de import", a explicat Konieczny.
•
Comisia enumeră, în comunicatul transmis ieri, alte cazuri tratate în trecut privind subvenţii indirecte acordate prin tarife preferenţiale la energia electrică, două în Italia şi unul în Grecia.
În urma unei investigaţii demarate în 2006, CE a constatat că tarifele preferenţiale la electricitate acordate de statul italian subsidiarelor locale ale producătorului american de aluminiu Alcoa reprezintă ajutor de stat ilegal. În consecinţă, executivul european a dispus încheierea subvenţiilor ilegale şi recuperarea parţială a ajutorului de stat acordat Alcoa.
În 2007, Comisia a decis că Italia trebuie să recupereze 80 milioane euro de la companiile ThyssenKrupp, Cementir şi Terni Nuova Industrie Chimiche, care au beneficiat, de asemenea, de pe urma unor tarife preferenţiale la electricitate, în perioada 2006-2010. La jumătatea anului trecut, CE a cerut Greciei să recupereze 17 milioane euro de la compania Aluminium of Greece, care a primit în perioada 2007-2008 tarife preferenţiale la energie de la compania publică de utilităţi PPC. Suma a fost determinată în baza diferenţei dintre preţul din contract şi preţurile de referinţă din piaţă, din acea perioadă, pentru consumatori industriali.
În luna februarie a acestui an, Tribunalul UE a dat câştig de cauză Comisiei Europene într-o dispută cu filiala ungară a Electricite de France (EDF), hotărând că un contract de vânzare a energiei electrice încheiat în anii "90 între această societate şi o companie de stat constituie ajutor de stat ilegal, iar câştigurile obţinute trebuie restituite.
Subsidiara EDF a contestat în justiţie o decizie din 2008 a Comisiei, care a stabilit că aceste contracte au condus la ajutoare de stat incompatibile cu dreptul pieţei comune, iar câştigurile trebuie rambursate de societăţile beneficiare statului maghiar.
Tribunalul a decis în favoarea Comisiei Europene, avizând şi metoda aleasă de Comisie în decizia din 2008, de simulare bazată pe piaţa spot de electricitate, considerată cea mai obiectivă modalitate de estimare a sumelor de recuperat.
•
• Consiliul Concurenţei: Comisia Europeană avea de mai mult timp suspiciuni privind un posibil ajutor de stat
Consiliul Concurenţei a colaborat cu Comisia Europeană şi a transmis informaţiile solicitate, pe baza cărora forul european a declanşat cele
cinci investigaţii privind contractele pe termen lung încheiate de Hidroelectrica, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă. Comisia Europeană avea de mai mult timp suspiciuni privind un posibil ajutor de stat acordat prin practicarea unor tarife preferenţiale de către Hidroelectrica, suspiciuni generate şi de plâgerile depuse de Fondul Proprietatea.
Ca urmare, Comisia Europeană a declanşat investigaţii pentru a stabili dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând aces-tora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană are competenţe exclusive privind autorizarea ajutoarelor de stat.
"Noi am asistat Comisia Europeană în analizarea informaţiilor în cadrul procedurii preliminare de investigaţie, aceasta fiind singura autoritate care poate analiza dacă tarifele preferenţiale acordate de Hidroelectrica au privilegiat unii clienţi în dauna concurenţilor", a declarat domnul Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. În prezent, contractele încheiate de Hidroelectrica sunt investigate atât de Comisia Europeană din punct de vedere al unui posibil ajutor de stat, cât şi de Consiliul Concurenţei pentru posibile practice anticoncurenţiale prin blocarea accesului pe piaţa de energie electrică.
La începutul acestei luni, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind posibila încălcare a legii concurenţei de către SC Hidroelectrica SA, SC Energy Holding SRL, SC Alpiq Romindustries SRL, SC Alpiq Romenergie SRL, SC Alro SA, SC Elsid SA, SC Electrocarbon SA, SC Euro-P.E.C. SA, SC Luxten Lighting Company SA, SC Electromagnetica SA, SC Energy Financing Team Romania SRL, Energy Financing Team (Switzerland) AG.
Investigaţia Consiliului Concurenţei a fost declanşată din oficiu, ca urmare a unor aspecte sesizate pe parcursul anchetei sectoriale privind piaţa de energie electrică din România.
În vederea obţinerii de informaţii necesare evaluării posibilei încălcări a Legii concurenţei, au fost desfăşurate inspecţii inopinate la sediile din România ale tuturor societăţilor comerciale în cauză.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
