Cele mai recente cifre publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că, în primele cinci luni ale anului curent, deficitul balanţei comerciale a înregistrat valoarea de 8.836,6 milioane euro, cu 1.477,6 milioane euro mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2020. Mai mult, acelaşi raport arată că în primele cinci luni din 2021, valoarea bunurilor exportate către ţări din afara Uniunii Europene a fost de 7.743,4 milioane euro, reprezentând 25,9% din totalul exporturilor ţării, conform unui comunicat remis redacţiei.
Prin comparaţie, statisticile arată că, pe întreg anul 2020, balanţa comercială a României a avut un deficit de 18.387,3 milioane euro, acesta majorându-se cu 1.088,4 milioane euro faţă de 2019. În plus, în anul 2020, valoarea bunurilor exportate de România către state care nu sunt membre ale Uniunii Europene a fost de 16.385,1 milioane euro, adică 26,4% din total.
Aceste cifre reflectă nu doar situaţia balanţei comerciale, ci mai ales dificultatea cu care cele mai multe dintre companiile româneşti reuşesc să pătrundă pe pieţele internaţionale, în special pe cele din afara UE, precum şi complexitatea menţinerii unor relaţii de afaceri stabile cu parteneri comerciali externi.
Astfel, în contextul în care la nivelul mediului de afaceri din România se identifică o nevoie de business susţinută în această direcţie, şi ţinând cont de evoluţia situaţiei deficitului, companiile au început să apeleze la diferite soluţii bancare care să le înlesnească activitatea pe pieţele internaţionale şi să le ajute să rămână competitive într-un peisaj economic tot mai complex şi, în acelaşi timp, să-şi păstreze şi capacitatea de finanţare a afacerii la nivelul corespunzător.
"Una dintre soluţiile de acest tip pe care le au la dispoziţie (şi care a început să fie utilizată tot mai des de către companiile din România care colaborează cu parteneri externi) este reprezentată de forfetarea şi scontarea de acreditive. Forfetarea şi scontarea de acreditive sunt operaţiuni care se adresează companiilor care derulează tranzacţii comerciale bazate pe credit furnizor şi constau în vânzarea - de regulă fără recurs - către bancă a creanţelor încorporate în acreditivul documentar. Ulterior, exportatorul încasează imediat, în termen de maxim 48 de ore, de la banca la care a apelat pentru serviciul de forfetare, contravaloarea creanţelor din acreditiv", explică Irina Mateescu, Şef al Departamentului pentru Finanţarea Comerţului Internaţional, Bănci Corespondente şi Instituţii Financiare, din cadrul Băncii Române de Credite şi Investiţii.
Forfetarea constă, aşadar, în cesionarea către bancă a creanţelor din acreditiv şi finanţarea clientului cu maxim 100% din valoarea nominală a creanţelor cesionate, mai arată experţii, iar acreditivul reprezintă cea mai sigură modalitate de încasare a vânzărilor la export , constând în angajamentul unei bănci - asumat la cererea clientului său - de a efectua plata documentelor dacă acestea sunt conforme cu termenii şi condiţiile acreditivului , oferind în acelaşi timp şi protecţie pentru vânzătorul mărfii.
La rândul său, acreditivul este un instrument de plată flexibil, care garantează riscuri minime contra neplăţii, obligaţia fiind între banca emitentă şi beneficiar (vânzătorul mărfii). Unul dintre avantajele majore ale companiilor care apelează la forfetare este reprezentat, aşadar, de faptul că regresul nu vizează clientul, ci banca emitentă a acreditivului, obligaţia de rambursare a banilor revenindu-i băncii celeilalte companii (băncii emitente a acreditivului), nu clientului.
Mai mult, clienţii care apelează la acest serviciu pot dispune mult mai rapid de lichidităţi, prin încasarea creanţei înainte de scadenţă; îşi pot finanţa integral valoarea creanţei, întrucât vor avea acces la lichiditate imediată, prin încasarea unui procent de maximum 100% din valoarea creanţelor; vor obţine finanţarea rapid, fără să fie nevoie de garanţii materiale suplimentare.
Serviciile de forfetare şi scontare de acreditive reprezintă, aşadar, unele dintre cele mai eficiente metode de finanţare a creanţelor ce rezultă din comerţul internaţional, garantând o bună desfăşurare a procesului tranzacţional. Mai mult decât atât, identificând cererea de la nivelul pieţei, băncile au dezvoltat oferte competitive, unele dintre ele efectuând plata creanţelor în contul clienţilor lor aproape imediat.