Bancherii îl contrazic pe Isărescu: inflaţie peste 8%

Banca Naţională nu va putea să îşi atingă ţinta de inflaţie propusă pentru acest an, sînt de părere unii bancheri. Aceştia estimează pentru sfîrşitul anului o rată a inflaţiei de 8% - 9%, care de altfel pare destul de realistă avînd în vedere că în primele patru luni ale anului s-a acumulat o inflaţie de 4%. Pînă la ţintă mai sunt doar trei puncte procentuale, care ar trebui repartizate pe parcursul celorlalte opt luni rămase, asta ar însemna o medie pe lună de 0,4%, în condiţiile în care, în vară, urmează scumpiri la sursele de energie.

În plus, Banca Naţională semnalează o serie de probleme în această perioadă: dobînzi prea mici la depozite şi prea mari la credite, inflaţie peste aşteptări pentru luna aprilie - 1,5%, cu peste jumătate de punct procentual peste estimări şi un volum exploziv pentru sterilizări.

Totuşi, o parte din aceste probleme sînt chiar rezultatul acţiunilor Băncii Centrale, este de părere domnul Bogdan Baltazar, preşedinte al firmei de consultanţă "Baltazar, Bloom & Pîrvulescu". Domnia sa explică acest fapt prin reacţia exagerată şi temerea pe care BNR a avut-o cu privire la liberalizarea contului de capital, astfel că BNR a scăzut dobînzile la care atrage bani de la băncile comerciale pînă la niveluri neatractive pentru acestea, ceea ce a condus la apariţia unui exces de lei pe piaţă. De altfel, domnia sa consideră că dobînzile nu pot să mai scadă, pentru că cele reale sînt deja negative la unele depozite în lei.

Domnul Baltazar este de părere că rezervele pe care le impune BNR băncilor comerciale sunt mult prea mari (18% pentru lei şi 30% pentru valută). Această opinie este susţinută şi de alţi bancheri. Alexander Regenbogen, directorul general adj. al "Eurombank", califică rezervele drept foarte mari, cu atît mai mult cu cît în Uniunea Europeană, aceeaşi rată este de doar 2%, în timp ce state noi membre ale UE au rezerve obligatorii cuprinse între 2% Cehia şi 5% Ungaria, şi nici nu li se impune rezervă minimă obligatorie pentru depozitele cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani.

Guvernatorul Mugur Isăres-cu a sfătuit, în urmă cu două zile, băncile comerciale care doresc să obţină avantaje reale, să mizeze pe volumele tranzacţionate şi nu pe marja dobînzilor.

Însă, Bogdan Baltazar este de părere că băncile nu pot să-şi adauge încă un milion de clienţi la portofoliul actual ca să cîştige din volum şi să scadă dobînzile pentru ei, mai ales că aceşti clienţi sunt fragili, iar rata de neperformanţă este mare la creditele de consum.

O parte din bancheri nu privesc cu ochi buni redirecţionarea populaţiei către creditele în lei şi descurajarea celor în valută. Pe de o parte pentru că dobînzile la lei sunt mai mari decît cele la valută şi populaţia este tentată de aceste dobînzi, iar pe de altă parte, leul se apreciază şi este avantajos pentru debitori să se împrumute în valută. Alexander Regenbogen chiar atenţionează că, în condiţiile unei fluctuaţii a cursului şi deprecierii bruşte a monedei naţionale, cei care contractează credite în valută ar putea să suporte un cost mai mare decît pentru creditele în lei.

Referitor la evoluţia cursului leului, în continuare, părerile sunt împărţite. În timp ce domnul Bogdan Baltazar estimează o apreciere a leului şi atingerea la sfîrşitul anului a unui curs de 34.000 lei/euro, alţi bancheri estimează un curs la finele anului la 38.000 - 39.000 lei pentru un euro. Domnul Regenbogen prognozează pentru aceeaşi perioadă un curs de aproximativ 30.000 lei pentru un dolar american.