Comisia americană care supraveghează programele destinate sprijinirii băncilor a lansat o investigaţie ce priveşte instituţiile financiare ce au primit fonduri publice, în urma unor plângeri referitoare la creşterea dobânzilor şi comisioanelor, anunţă Wall Street Journal (WSJ).
De la lansarea programului pentru îndepărtarea activelor toxice (TARP), în octombrie 2008, băncile salvate cu bani publici au mărit taxele percepute pentru o serie de tranzacţii uzuale, au crescut ratele pentru cardurile de credit şi au acordat credite în condiţii extrem de dure, spun consumatorii, care se consideră "tâlhăriţi".
Spre exemplu, săptămâna trecută, "Bank of America" Corp. şi-a anunţat clienţii că dobânzile aferente cardurilor de credit vor ajunge la 14%, ceea ce înseamnă o dobândă aproape dublă faţă de cea practicată în prezent. "Bank of America", care a primit o injecţie de capital de 45 de miliarde de dolari de la guvernul american, a impus taxe de 10 dolari pentru o serie largă de tranzacţii cu carduri de credit.
"Citigroup" Inc., o altă instituţie care a primit bani publici ca să nu intre în colaps, oferă credite care au dobânzi anuale ce urcă până la 30%. În plus, banca nu informează în legătură cu aceste dobânzi în pliantele în care face reclamă creditelor.
Reprezentantul "Bank of America" spune că "banca trebuie să-şi ajusteze preţurile ca să poată oferi produse şi servicii competitive", iar cei de la "Citigroup" - că ofertele lor sunt "similare cu cele existente pe piaţă şi variază în funcţie de client".
Potrivit specialiştilor americani, costurile nete pe care contribuabilii vor trebui să le suporte pentru susţinerea programului de salvare a sectorului financiar, creat de guvern, se ridică la 356 miliarde de dolari. Suma este cu 167 de miliarde mai mare comparativ cu estimările anterioare.
Departamentul pentru Buget al Congresului a estimat, iniţial, că programul pentru îndepărtarea activelor neperformante, de 700 de miliarde de dolari, va costa contribuabilii 189 miliarde de dolari.