Băncile greceşti şi Bursa din Atena nu se vor deschide luni

Actualizare 20:08

Băncile greceşti nu se vor deschide luni, a declarat şeful Piraeus Bank, la finalul unei întâlniri de urgenţă a oficialilor guvernamentali şi de finanţe, potrivit Reuters.

Întrebat, la plecarea de la întâlnirea Consiliului de Stabilitate Financiară, dacă băncile se vor deschide luni, Anthimos Thomopoulos a spus că "Nu", transmite publicaţia citată.

De asemenea, o sursă din sistemul financiar grec a declarat pentru Reuters că nici Bursa de valori de la Atena nu se va deschide luni.

---

Actualizare 15:51 BCE menţine finanţarea de urgenţă destinată băncilor greceşti

Banca Centrală Europeană anunţat astăzi că va menţine plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinat băncilor greceşti la nivelul decis vineri, 26 iunie.

Potrivit analistului Florin Cîţu, acest lucru "înseamnă că o să fie resurse pentru toţi grecii să-şi scoată banii din bănci şi să-i transfere în alte conturi în alte ţări sau să-i ţină acasă".

"Consiliul de Guvernatori al Băncii Centrale Europene salută angajamentul miniştrilor statelor din zona euro privind luarea măsurilor necesare pentru a îmbunătăţi în continuare rezistenţa economiilor din zona euro şi pentru a fi pregătiţi de a lua măsuri decisive în vederea consolidării uniunii economice şi monetare", se arată într-un comunicat al BCE.

Potrivit acestuia, în urma deciziei autorităţilor elene privind organizarea unui referendum şi neprelungirea programului, Consiliul guvernatorilor a declarat că va colabora îndeaproape cu banca Greciei pentru a menţine stabilitatea financiară.

Astfel, în aceste circumstanţe, informează BCE, Consiliul guvernatorilor a decis să menţină plafonul liniei finanţare de urgenţă destinat băncilor greceşti. Valoarea maximă a acestor împrumuturi de urgenţă se apropie de 90 miliarde euro.

Conform comunicatului, "Consiliul guvernatorilor este pregătit pentru a reconsidera această decizie".

Mario Draghi, preşedintele BCE, a declarat: "Vom continua să lucrăm îndeaproape cu Banca Greciei şi vom sprijini puternic angajamentul statelor membre care s-au antrenat în a lua măsuri pentru a combate vulnerabilitatea economiilor din zona euro".

Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Greciei, a declarat: "Banca Greciei, ca membru al Eurosistemului, va lua toate măsurile pentru a asigura stabilitatea financiară a cetăţenilor greci în aceste circumstanţe dificile".

---

Actualizare 15:43 Varoufakis: "Merkel deţine cheia pentru rezolvarea crizei elene şi sper că o va folosi"

Ministrul grec de finanţe Yanis Varoufakis a declarat duminică pentru tabloidul german Bild că cea care "deţine cheia" pentru rezolvarea actualei crize elene este cancelarul Angela Merkel, transmite AFP.

"Şefii de guvern din Uniunea Europeană trebuie să acţioneze. Şi, dintre ei, Angela Merkel, în calitate de reprezentantă a celei mai importante ţări, deţine cheia, pe care sper că o va folosi", a declarat ministrul grec, adăugând că guvernul său "este deschis unor noi propuneri ale instituţiilor" internaţionale după eşecul de sâmbătă al negocierilor de la Bruxelles.

Dacă instituţiile vor prezenta noi propuneri, iar acestea vor fi "mai bune" decât cele de joi, "vom putea schimba în orice moment recomandarea noastră şi să le propunem alegătorilor să le accepte", a mai spus Varoufakis pentru ediţia de luni a Bild, într-un interviu din care cotidianul german a publicat duminică fragmente.

---

Actualizare 14:25 Europarlamentul PSD Negrescu cere convocarea CSAT pentru evaluarea efectelor crizei din Grecia asupra României

Europarlamentul PSD Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European, cere convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru evaluarea efectelor crizei din Grecia asupra României, apreciind că intrarea Greciei în incapacitate de plată va afecta economia României.

"Grecia este al 6-lea investitor în România, cu investiţii de aproape 13,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 4,5% din totalul capitalului străin adus în economia locală. Intrarea Greciei în incapacitate de plată va afecta perspectivele de dezvoltare economică a României, afectând moneda naţională şi sistemul bancar. Preşedintele României, care reprezintă ţara noastră în Consiliu European, trebuie să prezinte public situaţia românilor, rezultatele negocierilor de la Bruxelles şi să convoace CSAT pentru a analiza efectul crizei din Grecia asupra României", a explicat europarlamentarul român.

Reprezentantul României în Parlamentul European a subliniat faptul că există un risc de expunere sau chiar de faliment a celor patru mari bănci elene aflate în România.

"Creditorii trebuie să dea dovadă de solidaritate şi responsabilitate în raport cu Grecia, iar România trebuie să se implice, dat fiind rolul său în regiune. Criza nu se combate cu măsuri de austeritate şi distrugerea bugetului Greciei, ci prin investiţii în viitor. Grecia se află în această situaţie din cauza guvernelor de dreapta care au tolerat abuzurile şi evaziunea fiscală a marilor corporaţii şi a oamenilor de afaceri cu legături politice.

În contrast, cazul de succes al României, care a schimbat direcţia încă din 2012, demonstrează că Europa nu trebuie să se întoarcă la măsurile de austeritate şi că soluţiile de stânga pot reporni motoarele economiei. Astăzi, România are cea mai mare creştere economică din UE, cu perspective optimiste chiar de accelerare, reuşind în acelaşi timp să plătească înapoi o bună parte din împrumuturile contractate de Guvernul PDL, actual PNL", a continuat europarlamentarul Victor Negrescu.

Eurodeputatul român a menţionat faptul că blocajul economic din Grecia poate însemna ieşirea Greciei din UE, dar nu înseamnă dispariţia proiectului european.

"Cred că prea mulţi lideri europeni au tratat politic situaţia Greciei. Referinţele premierului grec la democraţie şi demnitate naţională sunt corecte, însă referendumul, deşi este o soluţie bună, vine prea târziu. Este timpul ca unii lideri europeni de dreapta să înţeleagă că politica şi deciziile economice se fac pentru oameni şi nu pentru câştigurile unor grupuri de interese. Sper ca totuşi să se găsească o soluţie pentru că ieşirea Greciei din zona euro şi UE ar genera un precedent periculos, cu efecte grave asupra României", a mai precizat europarlamentarul PSD Victor Negrescu.

---

Actualizare 12:31 BBC: BCE va opri toate finanţările de urgenţă

• Băncile greceşti ar putea rămâne închise luni

BCE este aşteptată să oprească toate finanţările de urgenţă pentru băncile greceşti la întâlnirea care va avea loc azi, informează BBC citând surse apropiate situaţiei.

Potrivit publicaţiei, în urma acestei decizii, Grecia va trebui, probabil, să "anunţe o vacanţă bancară luni, urmând să introducă măsuri privind controlul capitalului".

Astfel, băncile ar putea rămâne fără bani luni, după retragerile masive din ultima perioadă. Mai multe instituţii financiare din Grecia ar putea rămâne fără lichidităţi, iar elenii s-ar putea trezi că nu pot avea acces la banii pe care-i au în bănci, mai arată publicaţia.

---

Actualizare 12:25 Mai mult de o treime din bancomatele din Grecia au rămas fără bani ieri

Mai mult de o treime din bancomatele din Grecia au rămas ieri fără lichidităţi, pe fundalul temerilor privind ieşirea din zona euro, au spus trei surse bancare pentru Reuters.

Potrivit publicaţiei, aproximativ 35% din reţeaua de ATM-uri - circa 2.000 din cele 5.500 de bancomate din Grecia - au rămas la un anumit moment fără bani sâmbătă, însă au fost realimentate, au spus sursele. Potrivit acestora, băncile au colaborat cu banca centrală pentru a menţine reţeaua alimentată cu bani.

Sursele au mai spus că alimentarea durează în general două ore, ceea ce conduce la cozi lungi.

Potrivit publicaţiei, retragerile au fost sâmbătă de 500 - 600 de milioane de euro, sub nivelul de un miliard de euro care a fost atins de mai multe ori săptămâna trecută, dar, de data aceasta aproape toate retragerile au fost făcute de la ATM-uri, de populaţie.

---

Actualizare 11:47 Un fost şef al FMI propune suspendarea temporară a plăţilor Atenei şi oferă soluţii alternative

Fostul director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) Dominique Strauss-Kahn, care se afla la conducerea instituţiei financiare la începutul crizei greceşti, a făcut apel sâmbătă la europeni să accepte o suspendare temporară a plăţilor Atenei, relatează AFP.

Strauss-Kahn, fost ministru de finanţe al Franţei, a făcut această propunere într-o declaraţie de trei pagini, intitulată ''A învăţa din greşelile sale'',

DSK sugerează ca ''Grecia să nu mai primească nici o nouă finanţare din partea Uniunii Europene (UE), nici a Fondului Monetar Internaţional (FMI), dar ea să beneficieze de o prelungire foarte mare a maturităţii şi chiar de o reducere nominală masivă a datoriei sale faţă de instituţiile publice''.

Ţările europene s-au opus întotdeauna unei astfel de reduceri a datoriei greceşti pe care o deţin.

''Aceasta va elibera Grecia de toate obligaţiile sale faţă de sectorul oficial (instituţii oficiale) pentru următorii doi ani'', a afirmat Strauss-Kahn, care a participat la primele discuţii privind riscurile legate de datoria greacă colosală (180 % din PIB în prezent) începând din 2010.

''Va lăsa ţara într-o constrângere bugetară dificilă, deoarece nu va mai putea să se împrumute de pe pieţe, nu va mai primi resurse de la UE şi de la FMI şi va trebui, prin urmare, să-şi echilibreze bugetul singură'', argumentează fostul şef al FMI.

Referindu-se la ''alegerile bugetare dificile'' pentru greci, DSK menţionează reforma fiscală, o bătălie ''împotriva oligarhiei, intereselor private şi a dificultăţilor aparatului de stat''. Vor face aceste alegeri ''ei înşişi'', fără vreo constrângere venită din exterior, a insistat fostul ministru francez de finanţe.

Dacă această idee funcţionează, Grecia va putea atunci să devină ''eligibilă pentru ştergeri progresive ale datoriei sale'', este de părere DSK, în opinia căruia ''doar cele circa zece miliarde de euro prevăzute pentru recapitalizarea sistemului bancar ar trebui acordate pentru a-i permite Băncii Centrale Europene'' să-şi continue programul de ajutor de urgenţă.

''Nu este sigur că aceasta va merge'', recunoaşte Strauss-Kahn, făcând apel la autorităţile elene să manifeste curaj şi independenţă.

În declaraţia sa, DSK a criticat de mai multe ori caracterul ''inept'' şi ''dezastruos'' al ''ajustărilor bugetare severe'' care au reprezentat regula în zona euro în contextul crizei.

''Ne complacem să repetăm aceleaşi greşeli. A forţa guvernul grec să cedeze ar crea un precedent tragic pentru democraţia europeană şi ar putea porni o reacţie în lanţ necontrolabilă'', a estimat fostul şef al FMI.

--

Actualizare 11:27 Lagarde: "FMI nu va mai finanţa Grecia dacă ratează plata de pe 30 iunie"

FMI nu va mai finanţa Grecia dacă autorităţile de la Atena nu vor plăti datoria de aproape 1,6 miliarde de euro scadentă pe 30 iunie, a declarat directorul general al instituţiei, Christine Lagarde, relatează Bloomberg.

Lagarde a afirmat, într-un interviu acordat BBC, că referendumul programat pe 5 iulie va cere grecilor să analizeze propuneri ale creditorilor care nu mai sunt luate în considerare.

"Nu pot vorbi despre programul cu FMI, care este în derulare, dar programul de finanţare convenit cu Uniunea Europeană expiră pe 30 iunie. Cel puţin din punct de vedere legal referendumul se va referi la propuneri şi aranjamente care nu vor mai fi valide", a explicat şefa Fondului.

Negocierile ar putea fi reluate dacă votanţii greci îşi vor contrazice liderii şi vor dori să rămână în zona euro, a precizat Lagarde.

"Dacă răspunsul va fi da, vrem să rămânem în zona euro, vrem să facem parte din uniunea monetară, vrem să refacem economia, să fim sustenabili pe termen lung, atunci vom mai încerca" a spus şefa FMI.

--

Actualizare 11:03 Miniştri şi parlamentari Syriza, la coadă la bancomatul de la Parlament

Unii dintre deputaţii partidului aflat la guvernare în Grecia, Syriza, care se aflau sâmbătă în Parlament pentru a dezbate referendumul fulger convocat de premierul Alexis Tsipras, au fost surprinşi în afara sălii, stând la coadă la un bancomat pentru a retrage bani cash, relatează portalul grec protothema.gr.

Imaginile surprinse de site-ul protothema.gr arată un şir de persoane stând la coadă în faţa unui ATM aflat în interiorul clădirii Parlamentului, printre aceştia numărându-se şi ministrul adjunct al Culturii, Nikos Xydakis.

O altă figură importantă care a stat la coadă pentru a retrage bani de la bancomat a fost parlamentarul Nikos Filis, purtător de cuvânt al partidului Syriza.

Alţi parlamentari Syriza care au stat la coadă, dar nu au reuşit să scoată euro - bancomatul fiind aprovizionat cu numerar câteva ore mai târziu - au fost ministrul Muncii, Panos Skourletis, şi foarte vocalul "apărător al drahmei greceşti" Costas Lapavitsas, mai scrie site-ul citat.

---

Actualizare 10:48 Varoufakis sugerează ca BCE să plătească ceea ce Grecia îi datorează FMI-ului pe 30 iunie

Ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, a sugerat sâmbătă ca Banca Centrală Europeană (BCE) să verse direct către Fondul Monetar Internaţional (FMI) 1,9 miliarde de euro, ceea ce ar acoperi suma datorată de Grecia instituţiei pe 30 iunie şi ar evita intrarea ţării în incapacitate de plată, relatează AFP.

Varoufakis a sugerat acest lucru, fără să ofere alte detalii, înainte de a părăsi Bruxellesul, unde a avut loc o reuniune a zonei euro în problema Greciei.

---

Actualizare 10:32 Donald Tusk: "Grecia trebuie să rămână parte a zonei euro"

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că Grecia trebuie să rămână parte a zonei euro, precizând că este în contact cu liderii zonei pentru a preveni ieşirea Atenei din uniunea monetară, relatează duminică agenţia Reuters.

''Grecia este şi trebuie să rămână membră a zonei euro'', a scris Tusk pe Twitter, după ce miniştrii de finanţe din zona euro au refuzat prelungirea programului de asistenţă pentru Grecia, care riscă să intre marţi în incapacitate de plată.

Tusk precizează că este în contact cu liderii din zona euro pentru a asigura integritatea zonei, formată din 19 state, după ce miniştrii de finanţe din 18 ţări membre ale zonei s-au întâlnit la Bruxelles fără omologul lor grec.

---

Actualizare 10:28 Varoufakis: "Refuzul de a ajuta Grecia riscă să aducă un prejudiciu permanent zonei euro"

Refuzul Eurogrup de a prelungi programul de asistenţă financiară după 30 iunie, data la care acesta expiră, riscă să aducă un prejudiciu "permanent" zonei euro, a afirmat sâmbătă la Bruxelles ministrul grec de finanţe Yanis Varoufakis.

Yanis Varoufakis a adăugat că Grecia "continuă să facă eforturi pentru a se ajunge la un acord până marţi", data la care ţara riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu încheie o înţelegere cu creditorii săi.

Dacă se ajunge la un astfel de acord, "noi vom spune poporului grec să voteze Da" la referendumul pe care Atena a decis să-l organizeze la începutul lunii iulie, a mai declarat ministrul, la puţin timp după ce miniştrii de finanţe din zona euro au luat act de ruperea negocierilor, cauzată, în opinia lor, de partea greacă.

---

Actualizare 10:15 Tsipras: "Referendumul se va ţine, indiferent de decizia Eurogrup"

Referendumul pe subiectul condiţiilor avansate de creditorii Greciei "se va ţine, indiferent de decizia Eurogrup", a declarat premierul grec Alexis Tsipras, în cadrul unei convorbiri telefonice avute sâmbătă cu cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande, a indicat o sursă guvernamentală citată de AFP.

---

Actualizare 10:08 Parlamentul grec a aprobat organizarea unui referendum

Parlamentul grec a aprobat duminică dimineaţă planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza un referendum, la 5 iulie, pe tema propunerilor de reforme ale creditorilor internaţionali ai Greciei, relatează BBC News Online.

Premierul Tsipras, care se opune unor noi reduceri bugetare, a propus vineri seara organizarea referendumului şi le-a cerut alegătorilor greci să respingă pachetul de reforme propuse de creditori.

Moţiunea sa pentru convocarea referendumului a primit 178 de voturi din totalul de 300 de parlamentari.

Tsipras a declarat, chiar înaintea votului, că propunerile creditorilor reprezintă un "ultimatum jignitor" şi a apreciat că respingerea pachetului prin referendum va consolida poziţia de negociere a Greciei.

---

Şeful Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a anunţat, la finalul reuniunii miniştrilor de finanţe din zona euro, că planul de ajutor pentru Grecia se va încheia pe 30 iunie. "Vom avea imediat o nouă reuniune pentru a discuta consecinţele... pentru a ne pregăti pentru orice e necesar", a spus oficialul, într-un discurs.

Premierul grec Alexis Tsipras a anunţat vineri noapte organizarea unui referendum în Grecia pe 5 iulie pentru a se decide pro sau contra acordului de salvare oferit de creditorii săi. Ministrul grec de finanţe Yanis Varoufakis a declarat pentru Reuters că va cere Eurogrup o extindere a programului de salvare cu câteva săptămâni pentru a permite organizarea referendumului, însă cererea a fost refuzată de miniştrii de finanţe din zona euro.

Creditorii Greciei au propus o extensie de 5 luni a programului de finanţare şi o tranşă parţială de 15,5 miliarde euro, pentru a depăşi impasul în negocieri cu premierul Alexis Tsipras, însă răspunsul la aceasta a venit prin declaraţia lui Tsipras privind referendumul. Propunerea celor trei instituţii creditoare ale Greciei - Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană - ar fi extins programul de salvare a Greciei, până în noiembrie. Finanţarea urma să fie oferită însă numai dacă Parlamentul de la Atena aproba modificarea sistemului de pensii şi majorarea taxelor.

Preşedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că guvernul grec a respins ultimele propuneri ale creditorilor săi şi a avertizat că Atena "a închis uşa continuării discuţiilor", iar zona euro va discuta despre "consecinţe".

Miniştrii de finanţe din zona euro s-au reunit totuşi sâmbătă la Bruxelles în ciuda anunţului făcut de Tsipras, câţiva dintre ei, inclusiv cel al Germaniei, spunând că, din cauza Atenei, negocierile s-au terminat, ceea ce înseamnă că Grecia probabil nu va putea plăti rata de marţi către FMI şi că va fi nevoie să ia măsuri de control al capitalului începând de luni.

Ministrul de finanţe german, Wolfgang Schlaube, a declarat: "Programul se termină pe 30 iunie, situaţia băncilor greceşti e care e", scrie The Telegraph. "În mod clar, nu putem exclude o surpriză cu Grecia, aşa că întotdeauna mai există o speranţă. Dar niciunul dintre colegii mei cu care am vorbit deja nu vede vreo posibilitate de a face ceva acum", a mai spus Schlaube, potrivit Reuters.

Ministrul de finanţe slovac a declarat clar că, ţinând cont că grecii au respins acordul, "programul (de bail-out) este încheiat". "A venit scadenţa de plată", a spus Peter Kazimir. Întrebat la ce se aşteaptă de la ministrul grec de finanţe Varoufakis, el a răspuns: "Acelaşi lucru. Să ne facă morală".

• "Autorităţile din zona euro sunt gata să facă tot ceea ce este necesar pentru a asigura stabilitatea zonei euro", conform Eurogroup

Eurogroup a transmis, printr-un comunicat, că de la acordul din 20 februarie 2015 asupra extinderii asistenţei financiare, au avut loc negocieri intensive între instituţii şi autorităţile greceşti, însă acestea sunt într-un impas prelungit.

Eurogoup a transmis: "Din nefericire, în ciuda eforturilor şi a susţinerii Eurogroup, propunerea (n.r. ministrilor de finanţe din zona euro) a fost respinsă de autorităţile greceşti, care au rupt negocierile, unilateral, pe 26 iunie.

Eurogroup reaminteşte transferurile financiare semnificative pentru Grecia în ultimii ani. Eurogroup a fost deschis până în ultimul moment să susţină în continuare poporul grec printr-un program orientat pe creştere.

Eurogroup ia act de decizia guvernului grec sa înainteze o propunere pentru organizarea unui referendum, care este aşteptat să aibă loc duminică, 5 iulie, dată care este ulterioară celei de expirare a programului.

Acordul curent de asistenţă financiară cu Grecia va expira pe 30 iunie 2015, la fel ca toate acordurile legate de programul cu Grecia."

Autorităţile din zona euro sunt gata să facă tot ceea ce este necesar pentru a asigura stabilitatea zonei euro, mai precizează Eurogroup.

Comunicatul este susţinut de toţi membri Eurogroup, mai puţin membrul grec, se arată în comunicat.

În urma anunţului privind referendumul, numeroşi cetăţeni greci au stat la cozi sâmbătă pentru a retrage bani de la bancomate, relatează Daily Telegraph în ediţia electronică.

Oameni obişnuiţi s-au aşezat la cozi în faţa băncilor din Grecia, la primele ore ale dimineţii de sâmbătă, pentru a-şi retrage banii.

"Lucrurile sunt incerte. Nu ştim ce ne aşteaptă mâine", a declarat Lambros Pentas, un funcţionar grec care aştepta la rând.

Ulterior, potrivit Reuters, poliţia a înăsprit măsurile de securitate în jurul automatelor bancare din Atena, în jurul cărora s-au format cozi.

Un oficial al băncii centrale a declarat pentru Reuters că "Banca Greciei face un efort uriaş pentru a menţine alimentarea cu bani a ATM-urilor".

Grecia mai poate primi 7,2 miliarde de euro din programul de salvare de 240 de miliarde de dolari obţinut în 2010 de la creditorii externi, însă banii pot fi deblocaţi doar dacă Atena ajunge la o înţelegere cu aceştia în privinţa reformelor. Grecia are datorii scadente de 1,54 miliarde de euro către FMI, la data de 30 iunie.