Băsescu cere o nouă lege a sănătăţii: "Sistemul sanitar este cangrenat de corupţie"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la un post de televiziune, că sistemul sanitar este cangrenat de corupţie, apreciind că este nevoie de o nouă lege a sănătăţii.

Şeful statului a vorbit despre operaţia pe care a făcut-o la Viena, pentru care a plătit 18 mii de euro, dintre care 12 mii a fost onorariul medicului.

"Cât timp o să ţinem medicii cu 2.000 de lei salariul (şi ei ştiu valoarea muncii lor), vor încerca să obţină mai mult. Soluţia corectă care îl făcea bun să muncească şi în privat, şi la stat era contractul. Atât timp cât se contractualizează serviciile medicilor, este în regulă. Asistenţii medicali, însă, trebuie să rămână angajaţi ai spitalului şi aici trebuie mărite salariile", a explicat Băsescu.

Preşedintele a arătat că. în cazul Spitalului de Arşi din Capitală, a reacţionat "mafia din sistem", căreia i se pare că ar câştiga mai mult dacă drenează resursele statului, decât dacă ar avea un tarif de operaţie, adăugând că este necesar şi cardul de sănătate.

Pe 27 aprilie, directorul Spitalului de Arşi din Bucureşti, Vitalie Stan, şi alţi doi medici de la aceeaşi unitate sanitară au fost arestaţi preventiv în dosarul operaţiilor estetice, potrivit unei decizii luate de Tribunalul Capitalei, transmit surse din presă. Alături de director, au fost arestaţi şeful Secţiei de chirurgie plastică, Nicolae Antohi, şi medicul Elena Cristina Isac. În cazul celorlalţi medici de la Spitalul de Arşi pentru care a fost propusă arestarea preventivă (Florica Guşă, Carmen-Elena Boiangiu, Ioan Costică Ghiţă Plujdescu, Florin Parasca, Ivan Vătămănescu şi Aurelia Isac), precum şi al unei angajate a unei clinici private, instanţa a decis cercetarea sub control judiciar. Hotărârea Tribunalului Capitalei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Avocatul unuia dintre medicii arestaţi a declarat că va contesta decizia.

Două zile mai devreme, cei nouă medici de la Spitalul de Arşi şi o angajată a unei clinici private fuseseră reţinuţi de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti (PTB), după percheziţi şi audieri.

Potrivit anchetatorilor, medicii vizaţi în dosarul operaţiilor estetice pretindeau ca mită sume între 450 şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, banii fiind împărţiţi între membrii echipei operatorii. În cazul în care raportările acestora erau validate, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti deconta aproape 5 mii de lei per operaţie.

Procurorii susţin că pacienţii care doreau efectuarea unor operaţii estetice contactau suspecţii, pe baza unor anunţuri postate pe internet sau la recomandarea altor pacienţi care efectuaseră operaţii similare. Suspecţii, medici în specialitatea chirurgie plastică, reconstructivă şi estetică, ofereau consultaţii pacienţilor care doreau efectuarea unor operaţii estetice, atât la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, cât şi la unele clinici private, au mai informat anchetatorii.

"În discuţiile purtate, suspecţii le comunicau pacienţilor că pot opta pentru efectuarea intervenţiei în spitalul public sau într-o clinică privată, prezentându-le avantajele financiare (un preţ mai mic) de care ar fi beneficiat în cazul în care intervenţia s-ar fi realizat într-o unitate spitalicească publică. În situaţiile în care pacienţii optau pentru efectuarea intervenţiei în spital, astfel cum le indicau suspecţii, se întocmea documentaţia medicală în care erau menţionate un diagnostic şi un tip de intervenţie medicală nereale", a mai informat PTB.

Ulterior, pe baza acestor documente falsificate, erau întocmite raportările către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), prin care se solicita decontarea serviciilor medicale.

"În cazul în care raportările erau validate de către CASMB şi SNSPMPDSB, se deconta suma de 4.921,83 lei pentru fiecare intervenţie medicală. Pentru "serviciile" oferite (efectuarea unor analize medicale, internarea într-un spital public în baza unui diagnostic fals, intervenţia chirurgicală propriu-zisă, folosirea frauduloasă a logisticii spitalului) medicii pretindeau cu titlu de mită sume cuprinse între 450 euro şi 3.400 euro, în funcţie de tipul intervenţiei, acestea fiind împărţite între membrii echipei operatorii (medicul principal de intervenţie, medicul secundar de intervenţie şi medicul anestezist)", au mai relatat anchetatorii.

În acest dosar, sunt urmărite penal 26 de persoane, pentru luare de mită, dare de mită, înşelăciune şi fals intelectual. Cercetările vizează 16 medici de la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, o asistenţă medicală şi nouă pacienţi, a mai arătat PTB.