Băsescu: Urgenţele sunt reforma constituţională, reforma administrativă şi o nouă lege a sănătăţii

Priorităţile urgente pentru România sunt reforma constituţională, reforma administrativă şi o "lege a sănătăţii echivalentă cu legea educaţiei naţionale, care este unul din marile câştiguri ale acestei guvernări", a declarat, duminică, preşedintele Traian Băsescu la Şcoala de vară a OTPDL.

"Trebuie să facem politici care să reducă această povară (a deficitelor şi a cheltuielilor sociale - n.r.). Este adevărat că guvernul condus de premierul Emil Boc a luat o serie de măsuri reformiste formidabile, fie că vorbim de cele patru coduri ale Justiţiei, de legea unică a pensiilor, a salarizării, de noul cod al muncii. Sunt legi care introduc în sistemul legislativ românesc valori care aşază România pe un drum corect. Ele sunt doar jumătate din ceea ce trebuie făcut. Avem nevoie de o reformă constituţională, avem nevoie de reforma administrativă", a declarat Traian Băsescu, citat de Mediafax.

El a mai spus că soluţia corectă este un număr mult mai mic de judeţe, ceea ce înseamnă mult mai puţin personal şi obligaţia de a transfera la comună, oraş, municipiu, atribuţiile pe care acum le face judeţul.

"Aş repeta care sunt urgenţele: reforma constituţională, reforma administrativă şi o lege a sănătăţii echivalentă cu legea educaţiei naţionale, care este unul din marile câştiguri ale acestei guvernări", a declarat şeful statului.

El a apreciat aceste priorităţi ca fiind "trei lucruri fundamentale pentru a schimba România, pentru a termina procesul de modernizare profundă".

"Sunt multe alte lucruri despre care putem discuta: legea electorală, votul uninominal, dar acestea stau însă în mâna partidelor cu uşurinţă. Pentru a schimba modul de funcţionare în România, la ceea ce s-a făcut, trebuie adăugate reforma administrativă, reforma constituţională şi reforma sistemului de sănătate. Aceste trei lucruri vor trebui făcute atunci când condiţiile politice vor permite. Eu nu sunt convins că cel puţin două din cele trei nu pot fi realizate acum: reorganizarea administrativă şi legea sănătăţii. Constituţia - aici trebuie două treimi. Să vedem, trebuie un proces de negociere", a adăugat preşedintele Băsescu.

• "Mărirea taxei pentru tetrenurile nelucrate este necesară"

Preşedintele a mai declarat, duminică, că este necesară mărirea taxei pentru terenurile nelucrate şi că aceasta ar duce la consolidarea suprafeţelor de teren.

Băsescu a fost întrebat de un participant la Şcoala de vară dacă taxa pentru pământul neexploatat ar putea fi mărită.

"Da, şi este necesară mărirea taxei pe terenurile care nu sunt lucrate. Dacă acest guvern nu va introduce pentru anul fiscal următor, face o mare eroare, pentru că introducerea acestei taxe va duce şi la consolidarea suprafeţelor de teren", a răspuns Traian Băsescu.

El i-a întrebat pe premierul Emil Boc şi pe ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, aflaţi în sală, dacă această taxă a fost introdusă în Codul Fiscal, la modificare.

Răspunsul premierului a fost negativ.

"Domnul ministru Tabără spune că sigur îi dă drumul, ceea ce e bine", a conchis şeful statului.

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat, în 13 august, că ministerul pe care îl conduce are pregătit un proiect de lege care prevede sancţionarea proprietarilor care nu îşi întreţin terenurile, propunerea urmând să intre în dezbatere în acest an.

• "Închideţi odată subiectul Rompetrol, cu datoriile pe care le are!"

Preşedintele Traian Băsescu este de părere că dosarul Rompetrol ar trebui închis, "cu datoriile pe care le are".

"Rompetrol - un alt proiect care stă blocat. Îl tergiversăm, deşi ne este clar că ordonanţa prin care s-a făcut este prost scrisă. Bine, prost scrisă, închide odată subiectul Rompetrol, cu datoriile pe care le are", a spus Traian Băsescu.

În sală se aflau premierul Emil Boc, miniştrii Valerian Vreme şi Valeriu Tabără, precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.

Şeful statului a făcut această afirmaţie în contextul în care vorbea despre "tergiversări", care "ascund un soi de lipsă de curaj de a lua decizii".

Un alt exemplu de tergiversare oferit de şeful statului a fost proiectul Roşia Montană, care trenează de 14 ani, "tot din laşitatea oamenilor politici".

Premierul Emil Boc i-a mandatat în noiembrie 2010 pe reprezentanţii Guvernului implicaţi în litigiul cu Rompetrol Rafinare privind datoriile să continue procesul pentru a încasa întreaga sumă care trebuie recuperată şi să nu accepte transformarea în acţiuni a acestor restanţe.

Judecătoria sectorului 5 a respins în noiembrie contestaţia Rompetrol Rafinare la decizia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) de a institui sechestru asigurator asupra unor active ale companiei, pentru a preveni înstrăinarea respectivelor bunuri, în condiţiile în care compania are de plătit datorii istorice de peste 500 milioane euro.

ANAF a instituit, în septembrie anul trecut, sechestru asigurator asupra unor terenuri şi instalaţii ale Rompetrol Rafinare, precum şi asupra participaţiilor în filialele sale, pentru a preveni înstrăinarea bunurilor respective, în condiţiile în care compania are de achitat datorii istorice reprezentând obligaţiuni ajunse la maturitate.

Decizia ANAF privind instituirea sechestrului este legată de o emisiune de obligaţiuni convertibile, în valoare de 570 de milioane de euro (740 de milioane de dolari), scadente la 30 septembrie, emise în 2003 statului român în cadrul unei conversii a datoriilor Rompetrol Rafinare.

Astfel, grupul KazMunaiGaz a decis, la finele lunii septembrie 2010, conversia în acţiuni a obligaţiunilor emise de Rompetrol în 2003 şi pe care nu le-a răscumpărat de la stat, care ar urma să redevină acţionar, însă cu un pachet minoritar.

Guvernul a anunţat că va contesta în instanţă decizia Rompetrol.

Potrivit Fiscului, Rompetrol a ales modalitatea de răscumpărare a obligaţiunilor când a efectuat o plată parţială în august, în valoare de 54 de milioane de euro, iar restul titlurilor nu pot fi convertite în acţiuni.