BCE nu vrea Fond Monetar European

Unul dintre membrii consiliului de conducere al Băncii Centrale Europene (BCE), Jürgen Stark, respinge ideea înfiinţării unui Fond Monetar European, după modelul FMI, considerând că, şi în situaţia în care ar exista un asemenea organism, ţările cu politici financiare ineficiente nu şi-ar schimba comportamentul. În opinia sa, crearea unui astfel de Fond ar reprezenta începutul unei nivelări financiare europene, care ar fi "foarte costisitoare".

Stark se opune creării Fondului Monetar European, fiind îngrijorat că acesta ar crea un aşa-zis hazard, încurajând guvernele să recurgă la "politici fiscale uşoare", ştiind că ţările lor vor fi salvate în caz de incapacitate de plată.

În schimb, Jürgen Stark propune o reformă amplă a Pactului de Stabilitate, prin impunerea de cerinţe mai stricte pentru statele care încalcă regulile privind deficitul bugetar, precum şi o diminuare a influenţei politice asupra procedurii de încălcare a Pactului.

La finele săptămânii trecute, minis-trul german al finanţelor, Wolfgang Schäuble, s-a pronunţat în favoarea creării unui Fond Monetar European, idee salutată de Comisia Europeană. În condiţiile date, ar putea să apară un conflict între Banca Centrală Europeană şi decidenţii politici din regiune, cărora le revine gestionarea crizelor din zona euro, în situaţii precum cea în care se află Grecia.

În pofida poziţiei oficialilor BCE, în tot mai multe capitale europene pare să se contureze o susţinere pentru crearea Fondului.

Uniunea Europeană va veni cu propunerea de creare a Fondului înainte de finele lunii iunie, potrivit anunţului făcut, luni, de oficialii blocului. Proiectul în acest sens este într-un stadiu preliminar, iar cei implicaţi analizează în prezent "idei, modalităţi şi mijloace de îmbunătăţire a propunerii".

Luna trecută, Comisia Europeană a promis că va prezenta, în curând, propuneri pentru îmbunătăţirea coordonării şi supravegherii politicilor economice naţionale din regiune.

Statele europene refuză să apeleze la băncile de pe Wall Street pentru intermedierea tranzacţiilor cu obligaţiuni guvernamentale în valoare de sute de miliarde de dolari, din cauza rolului pe care l-au avut instituţiile de credit americane în apariţia crizei financiare, notează The Guardian. Potrivit cotidianului, nicio bancă americană de investiţii nu se plasează, în acest an, printre primele nouă companii de intermediere a tranzacţiilor cu obligaţiuni guvernamentale active în Europa, ceea ce reprezintă o premieră pentru ultimii cinci ani.

Pe lista băncilor implicate în tranzacţii cu obligaţiuni suverane europene apar "Barclays Capital", "Deutsche Bank" şi "Société Générale", conform The Guardian.