BEC a respins candidatura la europarlamentare a lui Mircea Diaconu

Biroul Electoral Central (BEC) a respins astăzi candidatura lui Mircea Diaconu la alegerile europarlamentare, fostul senator PNL putând ataca decizia în instanţă, potrivit surselor din presă.

"Agenţia Naţională de Integritate comunică Biroului Electoral Central faptul că domnul Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale pentru validarea candidaturii acestuia pentru Parlamentul European. Considerentele pe care le avem în vedere sunt întemeiate pe următoarele: Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.3104/2012 prin care a fost respins recursul formulat de domnul Diaconu Mircea; Constituţia României republicată; Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; Legea nr. 33/2007 - republicată privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European", se arată în informarea semnată de preşedintele ANI, Horia Georgescu, şi adresată preşedintelui BEC, Florentin Sorin Drăguţ.

Pe 28 martie, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a declarat că, dacă BEC va valida candidatura lui Mircea Diaconu la alegerile europarlamentare, ANI va utiliza toate instrumentele juridice de care dispune pentru ca hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) să fie pusă în aplicare.

"Vom utiliza toate instrumentele juridice pe care le avem. Până la urmă, nu este vorba de candidatura domnului Diaconu; este vorba de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este obligatorie pentru toată lumea. Sunt multe candidaturi. ANI nu se raportează la o persoană anume, ci se raportează la o decizie a justiţiei care trebuie pusă în aplicare ca în orice stat de drept cu valori democratice solide, membre ale UE şi NATO", a declarat Georgescu.

ANI a trimis BEC o informare în care se arăta că Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale de validare a candidaturii, după ce ICCJ i-a interzis să mai candideze la o funcţie publică timp de 3 ani.

Ultima zi de depunere a candidaturilor la alegerile europarlamentare a fost 26 martie, ora 24. Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC, Partidul Democrat Liberal, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Mişcarea Populară, Partidul Noua Republică, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), Partidul Poporului Dan-Diaconescu, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Ecologist Român, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Forţa Civică, Partidul Verde şi Alternativa Socialistă au depus câte o listă de candidaţi, în vreme ce Partidul România Mare (PRM) două: de către Corneliu Vadim Tudor, respectiv Gheorghe Funar.

Candidaţii independenţi care şi-au depus candidatura la europarlamentare sunt: Georgiana Corina Ungureanu, Filip Constantin Tiţian, Adrian Toader, Dănuţ Liga, Vasile Iustuc, Nicolae Toteanu, Paul Purea, Pericle Iulian Capsali, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

Pe 27 ianuarie 2011, ANI a constatat că Mircea Diaconu (pe atunci senator PNL) se afla în incompatilbilitate din decembrie 2008, în condiţiile în care, pe lângă calitatea de parlamentar, ocupa şi funcţia de director-manager al Teatrului "C.I. Nottara" din Capitală, funcţie de conducere specifică unei instituţii publice locale.

Decizia a fost contestată de Mircea Diaconu la Curtea de Apel Bucureşti, care la 16 septembrie 2011 a stabilit că politicianul s-a aflat în incompatibilitate. Mircea Diaconu a contestat decizia Curţii de Apel Bucureşti la ICCJ, care, la data de 19 iunie 2012, a respins recursul parlamentarului, hotărârea fiind irevocabilă.

Pe de altă parte, în anul 2011, inspectorii ANI au sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în legătură cu incompatibilitatea în care s-ar fi aflat senatorul Mircea Diaconu. ANI a reclamat şi un posibil conflict de interese în care s-ar fi aflat Diaconu, care, din poziţia de director al teatrului, ar fi promovat-o pe soţia domniei sale în funcţia de regizor artistic al instituţiei, realizând, potrivit procurorilor, "în mod direct un folos material pentru soţia sa".

Pentru aceste fapte, procurorii au început urmărirea penală împotriva lui Mircea Diaconu, pe 4 ianuarie 2012. Anchetatorii au constatat cinci infracţiuni de conflict de interes, comise de actor în calitate de director de teatru pentru a-şi favoriza soţia, Diana Lupescu, actriţă, regizoare şi scenografă la Teatrului "C. I. Nottara" din Bucureşti.

Conflictul de interese este fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.

Pe 18 iunie 2012, Diaconu a luat la cunoştinţă de extinderea cercetărilor în cazul său, iar a doua zi şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Cuturii.

Demisia a survenit hotărârii irevocabile din 19 iunie a ICCJ, potrivit căreia Mircea Diaconu a fost declarat incompatibil. Conform legii, cei declaraţi în incompatibilitate trebuie să renunţe la funcţia pe care o ocupă şi nu mai pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie publică timp de trei ani.