Big Brother, cu ochii pe motoarele de căutare şi reţelele de socializare

Agenţiile guvernamentale au o grijă nemărginită pentru activităţile oamenilor obişnuiţi. Tocmai de aceea încearcă să le monitorizeze fiecare mişcare. Scenariile filmelor americane de spionaj nu mai par atât de desprinse de realitate după ce anul acesta presa de peste Ocean a făcut mai multe dezvăluiri interesante. Monitorizarea mişcărilor din mediul online este totală, libertatea nemărginită pe care o oferă internetul fiind doar una iluzorie. Agenţia Naţională americană pentru Securitate (NSA) şi FBI au acces la serverele a nouă giganţi americani în domeniul Internetului, între care Microsoft, Yahoo!, Google şi Facebook, pentru a supraveghea activităţi în străinătate, au dezvăluit Washington Post şi The Guardian, săptămâ­na trecută. Cotidianul american Washington Post a fost contactat de un fost angajat în domeniul informaţiilor care a furnizat documente, inclusiv o prezentare PowerPoint ce descrie parteneriatul dintre agenţia de spionaj NSA şi societăţi în domeniul Internetului. Programul secret, numit "PRISM", funcţionează începând din 2007 şi permite NSA să se conecteze la serverele firmelor, printr-un portal, cu scopul de a consulta informaţii despre utilizatori despre care există elemente ce permit să se creadă "în mod rezonabil" că se află în străinătate, totul fără vreo ordonanţă din partea justiţiei.

După trei zile de dezbateri aprinse, la nivel naţional, în care autorităţile au demarat chiar o anchetă, a ieşit la lumină şi sursa informaţiilor: este vorba de un tânăr de de 29 de ani, angajat al unui subcontractor american în domeniul Apărării. Edward Snowden, acesta e numele tânărului care lucra de patru ani în cadrul Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA), a acordat un interviu cotidianului britanic, admiţând că nu crede că se va mai putea întoarcea acasă, acum se află în Hong Kong, după aceste dezvăluiri: "Nu am nicio intenţie să mă ascund, pentru că ştiu că nu am făcut nimic rău. Cred că nu mă pot întoarce acasă. Unicul meu obiectiv este să informez oamenii despre ceea ce se face în numele lor şi despre ceea ce se face împotriva lor. Sunt pregătit să sacrific totul, pentru că nu pot, în sufletul şi în conştiinţa mea, să las Guvernul american să distrugă viaţa privată, libertatea Internetului şi libertăţi esenţiale pentru oameni din întreaga lume cu acest sistem enorm de supraveghere pe care este pe cale să îl construiască în secret". Într-un interviu pentru ABC News, directorul serviciilor americane de informaţii (DNI) James Clapper a anunţat că o anchetă a fost deschisă pentru stabilirea originii dezvăluirilor despre metodele utilizate de aceste servicii.

Legea americană îi protejează pe cetăţeni de o supraveghere fără ordonanţă, însă persoanele din afara teritoriului american nu beneficiază de această protecţie şi pot să fie spionate în mod legal. Potrivit ziarului, "analişti care utilizează sistemul pe un portal de Internet la Fort Meade (o bază militară în apropiere de Washington) este necesar să introducă < selectori > sau cuvinte de căutare, astfel încât probabilitatea ca ţinta să fie străină să depăşească 51%". Skype, AOL, YouTube, Apple şi PalTalk participă de asemenea la sistem, iar platforma de găzduire de fişiere Dropbox urmează să se alăture în curând. Potrivit The Guardian, NSA poate să consulte "e-mailuri, convorbiri video şi audio, înregistrări video, fotografii, conversaţii pe Skype, transfer de fişiere, detalii de pe reţele de socializare şi altele". Comunicările pe Skype pot fi spionate în direct. Peste 77.000 de rapoarte de informaţii au citat PRISM. Google a declarat într-un comunicat pentru cele două ziare că este "foarte atent faţă de securitatea datelor utilizatorilor" săi. "Divulgăm date statului federal doar în acord cu legea şi examinăm aceste cereri cu atenţie. Unele persoane afirmă că am creat o < poartă de intrare ascunsă > pentru stat în sistemele noastre, însă Google nu are vreo < poartă de intrare ascunsă > pentru ca statul să acceadă la date private ale utilizatorilor". Acest spionaj a fost permis de o lege adoptată în timpul lui George W. Bush, prelungită şi promulgată de către Barack Obama în decembrie 2012, în pofida îngrijorării congresmenilor faţă de acest adevărat "cec în alb" acordat NSA. Aceste dezvăluiri apar după cele ale cotidianului britanic despre alt program NSA, prin care agenţia de spionaj culege toate "înregistrările telefonice" ale abonaţilor operatorului Verizon.

Luna trecută, cea mai mare agenţie de ştiri din SUA, Associated Press (AP), a acuzat guvernul de la Washington de amestec în activitatea de colectare a informaţiilor. Agenţia de presă americană a denunţat o "intruziune masivă şi fără precedent" a Departamentului Justiţiei, care a confiscat registre cu date privind conversaţii telefonice efectuate de aproximativ 100 de jurnalişti ai AP. Libertatea pare să fie în actualul context social, în care toată lumea vrea să ţină pasul cu noile tehnologii, doar o simplă iluzie.