BNR a decis majorarea dobânzii cheie la 1,50% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât astăzi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50%, de la 1,25%, începând cu data de 6 octombrie 2021, majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% pe an, de la 1,75% pe an, informează Banca Naţională a României într-un comunicat de presă.

BNR a hotărât, totodată, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a acestui an când Consiliul de Administraţie al BNR a decis reducerea ratei de la 1,50% pe an, la 1,25% pe an.

Comunicatul băncii centrale arată: ''Rata anuală a inflaţiei a urcat în iulie 2021 la 4,95 la sută, de la 3,94 la sută în iunie, iar în august la 5,25 la sută, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului ţintei şi uşor peste nivelul prognozat. Creşterea a fost determinată şi în acest interval aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorarea considerabilă a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, şi într-o mai mică măsură de continuarea scumpirii combustibililor, preponderent pe seama categoriei non-benzină şi motorină. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a mărit la 3,0 la sută în iulie, de la 2,9 la sută în iunie, şi la 3,2 la sută în august, depăşind astfel uşor previziunile. Evoluţia ei reflectă, în principal, efecte ale creşterii cotaţiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele cererii sporite de bunuri şi servicii, suprapuse celor venite din constrângeri pe partea ofertei, alături de ajustările în sens ascendent ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au crescut la 3,3 la sută şi 2,6 la sută în august, de la 2,9 la sută, respectiv 2,4 la sută în luna iunie 2021''.

Potrivit BNR, activitatea economică a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial relativ încetinit - de 1,8 la sută, faţă de 2,5 la sută în trimestrul I -, dar ceva mai alert decât s-a anticipat, depăşind moderat nivelul său pre-pandemie. Evoluţia face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată în acest interval în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Totodată, pe fondul efectului de bază asociat contracţiei severe suferite de economie în perioada similară a anului trecut, dinamica ei anuală s-a majorat în trimestrul II la 13,0 la sută, de la -0,2 la sută în trimestrul I.

''Creşterea abruptă a variaţiei anuale a PIB a fost susţinută de toate componentele majore ale cererii agregate, dar în proporţii considerabil diferite. Principalul determinant l-a constituit consumul privat, care s-a mărit totuşi sub aşteptări în termeni anuali, şi a fost secondat îndeaproape, ca aport, de variaţia stocurilor. O contribuţie pozitivă, deşi mult mai modestă, a fost adusă de formarea brută de capital fix, în contextul redinamizării puternice a construcţiilor noi, în principal pe seama segmentului rezidenţial, care a devansat, ca impact, scăderea considerabilă a variaţiei investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport)'', se menţionează în comunicat.

De asemenea, Banca Naţională a României, a subliniat că în acelaşi timp, exportul net şi-a diminuat aportul negativ la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, în condiţiile în care creşterea deosebit de amplă a variaţiei exporturilor de bunuri şi servicii inclusiv pe fondul unui efect de bază a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă creşterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a redus considerabil faţă de trimestrul I, sub influenţa relativei ameliorări a balanţelor veniturilor, rămânând totuşi superioară valorilor medii din 2019 şi 2020.

Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o uşoară accelerare a creşterii trimestriale a economiei în trimestrul III, dar exclusiv pe seama performanţelor mult mai bune ale agriculturii, implicând, în contextul efectului de bază asociat redresării solide din perioada similară a anului trecut, o scădere modestă a dinamicii anuale a PIB.

''Relevantă este menţinerea, în iulie, la un nivel ridicat, dar considerabil diminuat faţă de trimestrul II, a dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul, a celui auto-moto şi a serviciilor prestate populaţiei. Producţia industrială şi comenzile noi în industria prelucrătoare şi-au încetinit însă puternic creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar activitatea din construcţii a suferit un mic declin în termeni anuali. La rândul lor, exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus consistent variaţia anuală în iulie şi mult mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării puternice a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, deficitul de cont curent a continuat să se majoreze, depăşind pe ansamblul primelor şapte luni ale anului cu peste 70 la sută nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar s-au menţinut în iulie în preajma minimelor ultimilor aproximativ 4 ani, pentru ca în luna august şi mai cu seamă în septembrie să cunoască ajustări ascendente, în contextul relativei înăspriri a condiţiilor lichidităţii, dar şi al consolidării aşteptărilor privind creşterea în viitorul apropiat a ratei dobânzii de politică monetară. Pe acest fond, precum şi ca urmare a evoluţiilor de pe piaţa financiară internaţională, randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat parcursul crescător în a doua parte a trimestrului III, mai ales pe scadenţele medii şi lungi. Totodată, cursul de schimb leu/euro şi-a corectat relativ rapid scăderea consemnată în prima parte a trimestrului III sub influenţa unor factori sezonieri, iar ulterior a continuat să manifeste o tendinţă moderat ascendentă, inclusiv în condiţiile diferenţialului ratelor dobânzilor şi ale tensionării mediului politic intern'', informează BNR.

De asemenea, conform BNR, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat mai ferm în teritoriul de două cifre în primele două luni ale trimestrului III 2021, până la 12,7 la sută, ca medie a intervalului, de la 9,8 la sută în trimestrul II, în contextul intensificării fără precedent a activităţii de creditare în monedă naţională în luna iulie, inclusiv cu susţinerea programelor guvernamentale, dar şi al dinamizării moderate a creditului în valută. Componenta în lei a continuat astfel să-şi accelereze creşterea, până la 17,4 la sută în iulie-august - cea mai înaltă valoare din ultimii 5 ani - de la 15,2 la sută în trimestrul II, iar ponderea ei în total s-a mărit în luna august la 71,3 la sută.

''Actualele evaluări relevă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei la valori semnificativ mai înalte pe orizontul scurt de timp decât cele anticipate anterior, sub impactul şocurilor pe partea ofertei. Determinante sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice, în principal de preţul gazelor naturale, pe fondul ascensiunii abrupte a cotaţiilor pe piaţa en-gros autohtonă şi pe plan european şi, într-o mai mică măsură, de preţul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină şi motorină. Acestea sunt de natură să amplifice şi să prelungească deviaţia pozitivă a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, dar să genereze ulterior efecte de bază dezinflaţioniste semnificative.

Valul patru al pandemiei şi măsurile restrictive asociate generează incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor, cel puţin în perspectivă apropiată, în condiţiile înrăutăţirii alerte a situaţiei sanitare şi ale nivelului foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, cu potenţial impact negativ inclusiv asupra evoluţiilor de pe piaţa muncii, aflate până de curând într-o ameliorare evidentă.

Incertitudini şi riscuri semnificative decurg, însă, şi din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, îndeosebi, coordonatele recentei rectificări bugetare şi eventuala prelungire a instabilităţii mediului politic intern, de natură să pericliteze consolidarea bugetară - proces vital pentru stabilitatea macroeconomică. O sursă de incertitudini şi riscuri rămâne absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, importantă din această perspectivă fiind finalizarea aprobării Planului naţional de redresare şi rezilienţă, precum şi a procedurilor de natură juridică şi tehnică ce condiţionează începerea atragerii sumelor alocate. Riscuri semnificative continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din blocaje în lanţurile de producţie şi aprovizionare, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial'', se menţionează în comunicat.

Opinia Cititorului ( 24 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 05.10.2021, 15:29)
inflatia la care ma astept in q4/21 : intervalul 6-8%
inflatia la care ma astept in q1/22: ATENTIE! : intervalul 10-12%
mai apoi inflatia scade de-a lungul anului 2022 in intervalul 5-7% si dezvolta o baza de unde decoleaza in 2023/2024 spre noi maxime de 2 cifre procentuale.
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 05.10.2021, 15:30)
  pulsiunea de inflatie din ultima vreme NU este un fenomen trecator!
  in continuare avem un varf maxim de atins in 2032 si altul in 2031-2032.
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2021, 15:34)
  Ce sa treacă, abia răsare ce s-a semănat.
  Ro are o populație îmbătrânită, importa hrana, medicamente si energie.
  Problema e ca, de ex, pana la tranziția verde ,petrolul si gaxul is resurse EPuIZABILE cu care intrăm la licitație cu restul lumii.
  Benzina poate să treacă de 10 roni/l mai repede decât visam noi.
  Dacă barilul e 150 dolari si leul mai scade vs dolar si leul vs euro avem multe de vazut
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2021, 15:35)
  Euro vs dolar ,am vrut sa scriu.
  1.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2021, 15:37)
  Mie Venezuela mi se pare un activ mult mai valoros decât facebook ,apple ,Amazon si alte chestii fictive cu tot cu toți bitcoini din lume la un loc
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 05.10.2021, 15:41)
  e un scenariu foarte urat ce zici tu... chiar vrei sa retraim inflatia anilor '90 - o inflatie de 3 cifre procentuale ?
  oricum o s-o retraim dar nu in acest deceniu ci in urmatorul deceniu.
  eu nu ma grabesc.... sunt timpuri amare, ma
  1.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 05.10.2021, 15:44)
  de ce Venezuela? datorita petrolului ?
  venezuela e o tara asediata de mult timp , valorificarea petrolului in conditiile astea nu prea e posibila
  si noi avem aur si argint si metale rare... dar ce folos?!? si noi suntem (de 31 de ani) sub asediu extern .... platim in genunchi mandria lui Ceausescu care ne voia printre natiunile creditoare (nu debitoare) ale lumii !
  Dar ne ridicam noi inapoi incet incet... DAR NU CU ACTUALA CLASA POLITICA TRADATOARE !
  Vine ea primavara Romaniei !
  1.7.  edit (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 05.10.2021, 15:48)
  * in continuare avem un varf maxim de atins in 2024 si altul in 2031-2032.
  1.8.  Titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Protaru în data de 05.10.2021, 15:50)
  Inflatia reala e cea a preturilor din industrie: 15%. Nu cea calculata dupa: paine, cartofi, oua si mamaliga, desi si kg-ul de malai s-a dus la raft de la 3.5 ron la 5 ron.
  1.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2021, 15:58)
  Venezuela a început să crească producția de petrol, în curând o să aibă CREDIT ,scump da o să aiba.
  Cine investește acolo? China ,de ex.
  1.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2021, 16:01)
  Mă amuză ca unele state se împrumută pe 100 ani. Garantând cu ce? Mă rog se o ficțiune , BCE tipărește si guvernelense împrumuta ,de pe piața liberă.
  Uite Venezuela chiar are cu ce garanta.
  1.11.  pentru vali (răspuns la opinia nr. 1.7)
  (mesaj trimis de ben în data de 05.10.2021, 16:10)
  va salut d-le Vali,
  citeva vorbe despre bursa, va rog, directia in aceasta iarna .
  multumiri anticipate,
  1.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.11)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 05.10.2021, 16:24)
  buna Ben!
  in opinia mea (care e supusa greselii, retine asta!) suntem intr-o corectie care se va termina poate la final de octombrie, poate in noiembrie 2021. Deci nu intr-o piata bear - nu inca!
  in termeni cantitativi la indicele urmarit de mine (S and P 500) corectia o sa bata in 4050-4150 puncte si apoi are ca tinta nivelul de 4850-4950 puncte (undeva in intervalul feb-apr 2022).
  in cazul specific al bursei romanesti (care vad ca nu e afectata de giumbuslucurile bursei americane... pare decuplata) e probabil sa continue cresterea de pana acum.
  Sunt curios sa vad cat o s-o continue ... pentru ca daca din primavara 2022 se duce la vale bursa americana intr-o piata bearish reala,.... cea romaneasca o sa cam iasa din erectie.
  1.13.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 05.10.2021, 16:29)
  inflatia se calculeaza dupa mai multe formule - expresia "inflatie reala" e de un relativism ingrozitor.
  legat de inflatie sunt doi indicatori urmariti in general (alaturi de altii) : PMI (purchasing managers index) si CPI (consumer price index).
  ce zici tu miroase a PMI.
  insa retine ca finalmente si finalmente PMI se va reflecta (dupa o perioada X de timp) in CPI, la consumatorul final.
  inregistram un gap de timp , o diferenta de timp intre situatia "imediat-reala" (surprinsa de PMI) si cea surprinsa cu o oarecare intarziere de CPI ? Evident da.
  Dar avand in vedere ca PMI e (ca formula de calcul) reflectat in CPI consider ca inflatia la consumatorul final e cel mai adecvat indice.
  Ca sa o zic popular... PMI se "scurge" in CPI...dupa ceva vreme.... CPI este deci indicatorul oficial de urmarit (cu toate inadvertentele de prezentare a situatiei REALE SI EFECTIVE dintr-o economie)....
  si da, sunt de acord cu tine... vine valul de inflatie peste noi
  1.14.  pentru vali (răspuns la opinia nr. 1.12)
  (mesaj trimis de ben în data de 05.10.2021, 16:37)
  multumesc mult !
  in analiza mea voi tine cont de parerile-observatiile tale.
  1.15.  Deflatia nu doarme (răspuns la opinia nr. 1.13)
  (mesaj trimis de 7Richter în data de 05.10.2021, 16:53)
  Deflatia e doar un pic adormita și vine din 1. demografie (îmbătrânirea populației cu nevoi în scădere) 2. concurenta și tehnologie - dacă China nu mai produce acum ieftin, sunt cel putin 10 tari care-i vor lua locul: Vietnam, Cambodgia, Indonezia, Malaezia, Chile, Peru, Kazahstan, Uzbekistan, Mongolia.
  In 2-3 ani maxim acești factori vor contrabalansa decisiv factorii inflaționiști care se sprijină acum doar pe deficitul de energie și metale industriale.
  1.16.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.14)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 05.10.2021, 17:28)
  sunt doar niste opinii, Ben!
  inca ceva: mai e de luat in seama si riscul politic care poate fi letal pt bursa noastra
  instabilitatea politica poate antrena anumite decizii cretine (dpdv economic) care sa isi puna amprenta curband evolutia bursei noastre.
  daca intram intr-un ciclu de schimbat prim-ministrii si daca suspendam presedintele.... automat BVB-ul nu o va duce bine!
  1.17.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.15)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 05.10.2021, 17:31)
  de acord cu tine... totusi... inflatia e alimentata nu de expansiunea consumului ci de strangularea ofertei ....retine ca inflatia poate avea mai mult de o sursa (expansiunea cererii).
  strangularea ofertei isi are sursele in tampenia politicienilor cu lockdown-uri si limitari (din cauza racelii ieftine numite covid) care dinamiteaza lanturile de productie-distributie
  1.18.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2021, 22:17)
  Veneuela si alte tari latine au active ieftine.
  Italia, Cipru si Grecia sunt au cele mai ieftine ACTIVE (cu tot cu bula asta financiara de acum).
  smnat comenturi "cretine"
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2021, 17:27)
Prea putin, prea tarziu.
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 05.10.2021, 17:36)
  de acord cu tine
  BNR cu miscarea asta e in spatele curbei pietei ...totusi... o urcare prea acuta a dobanzii ne va trimite la modul urgent in stagflatie (stagnare economica dublata de o inflatie exaerbata pe fondul unui somaj in crestere vijelioasa).
  imi aduc minte de opinia avocatului Gh Piperea care zicea ca al 4-lea val covid va fi al insolventelor si falimentelor imm-urilor! daca imm-urile mor, asta va genera somaj - imm-urile sunt cel mai mare angajator (ca si strat de companii) din intreaga economie romaneasca... nu multinationalele sunt cei mai mari angajatori (dar multinationalele sunt cei mai eficienti angajatori).
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2021, 18:12)
  Nu de grija IMM moare BNR ci de a statului - dacă azi BNR făcea ce trebuie, adică 2.5% dobânda cheie, statul plătea minim +1% la licitațiile trezoreriei începând de mâine pe scadențele sub 3 ani...
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 05.10.2021, 20:08)
  da, foarte bun punct de vedere! nu m-am gandit la asta si ai punctat foarte bine cu ce ai zis!
  la rata de indatorare a statului costurile cu datoria s-ar fi dus ca din prastie in sus... nu doar +1%
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2021, 22:09)
Imi place asta cu "peste nivelul prognozat"!!!
Da ... chiar imi place!!!
Nu ai cu sa: AI INFLATIE DE 2!!! cand cu 1 - 2 ANI IN URMA STRIGI IN GURA MARE (de frica deflatiei): "TREBUIE MAI MULT CREDIT"!!!!
Na ca a venit si "mai mult credit"; mai mult ce nu are contrapartida reala in piata totala; iar ca exemplu s-a propagat masa monetara in crestere in tata reteaua!!!
Iar de DEFLATIE SA NU NE INGRIJORAM CACI ESTE SORTITA DE VINA!!!! (poate ca nu la aceeasi valoare nominala; dat in termeni reali o astept).
O ASTEPT CU BRATELE DESCHISE!!!
semnat comenturi "cretine"