O sumă de 2,5 miliarde de lei (circa 581 de milioane de euro) a fost injectată, ieri, în sistemul bancar de către Banca Naţională a României (BNR), cu scadenţă la o săptămână, la dobânda de politică monetară, de 6,25% pe an. Injecţia de lichiditate s-a realizat printr-o operaţiune repo.
În cadrul operaţiunilor repo, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat.
Această operaţiune vine la aproape două săptămâni după ce Banca Centrală a mai injectat în sistemul bancar suma de 1,55 miliarde lei (circa 362 de milioane de euro).
Sperăm că ştirea difuzată prin agenţii, că injecţia de lichiditate ar fi fost înfiptă într-o singură bancă, nu are acurateţe, pentru că ar contraveni mecanismului concurenţial de piaţă.
Doctorul în economie Daniel Ionescu ne-a declarat că ultima licitaţie făcută de Ministerul Finanţelor Publice a fost "un rateu în toată regula, pentru că sistemul bancar evaluând riscul de < default > al Finanţelor Publice (returnarea creditelor oferite) n-a fost mulţumit de rata de fructificare pe care a oferit-o Ministerul Finanţelor Publice", adăugând:
"Pentru a stimula apetitul sistemului bancar românesc de a participa la licitaţiile orânduite de Ministerul Finanţelor Publice - de finanţare a cheltuielilor publice prin creşterea datoriei publice interne - BNR s-a văzut silită să ia în custodie o parte din titlurile de stat achiziţionate anterior de băncile comerciale, oferind, în contrapartidă printr-un contract repo cu scadenţă la şapte zile, în valoare de 2,5 miliarde lei, lichidităţile necesare participării acestora la licitaţiile ce vor urma".
Domnul Daniel Ionescu a explicat că raţiunea acestei operaţiuni de tip "open market" la care a procedat Banca Centrală este "lipsa acută şi, în devenire, cronică, de resurse bugetare cazată de la începutul lunii august în curtea Guvernului (operaţiunile < repo > derulate de BNR au însumat în luna august 3.629,8 milioane lei) şi adâncită de faptul că regimul lichidităţilor la care Guvernul are acces se îngustează pe zi ce trece datorită crizei financiare în care a fost adusă România".
Doctorul în economie ne-a mai declarat:
"În fapt, avem de a face cu o creaţie < ex-nihilo > de monedă care va fi urmată de ceea ce Banca Centrală denumeşte o "sterilizare" de aceeaşi valoare şi de un puseu inflaţionist venit pe calea excesului de monedă. Este de precizat faptul că este al doilea contract repo derulat în decursul lunii curente".
În perioada 17 august - 28 septembrie a.c., Banca Centrală a achiziţionat titluri de stat, prin operaţiuni de tip "repo", de la băncile comerciale din sistem, care însumează 8.180,6 milioane lei, ceea ce denotă că finanţele publice sunt în stare de avarie, potrivit domniei sale.
"< Pattern >-ul decelabil în aceste operaţiuni ritmice de piaţă liberă derulate de BNR revelă în opinia mea faptul că se reia regimul operaţiunilor < repo > la care a procedat Banca Centrală în anul 2009 şi la un nivel mai redus în anul 2010, pentru a ieşi din clinciul generat de lipsa resurselor bugetare", a adăugat domnul Daniel Ionescu.
Domnia sa ne-a mai precizat: "Faptul că Banca Centrală vine în sprijinul Executivului prin operaţiuni legale spre a aplatiza vârful de sarcină în ceea ce priveşte nevoia de resurse financiare publice este în opinia mea benefic şi relevă o stare de normalitate între relaţiile financiare derulate de < bancherul ţării > şi politicile publice derulate de Executiv. Ceea ce constituie un semn de întrebare este faptul că, cercetând site-ul BNR, operaţiunile inverse, respectiv operaţiunile de tip < reverse repo > pereche (în fapt distrugerea monedei create < ex-nihilo >) nu sunt evidenţiate în niciun fel!"
Cea mai mare operaţiune repo din acest an a fost realizată pe 16 august, când BNR a injectat în piaţă 3,2 miliarde lei, sumă ce a fost atrasă de un număr de cinci bănci.