BNR creşte rata dobânzii de referinţă la 6,25%

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât astăzi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an, de la 5,50% pe an anterior, începând cu data de 6 octombrie 2022, informează BNR, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Potrivit sursei citate, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25% pe an, de la 6,50% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25%, de la 4,50% pe an.

De asemenea, reprezentanţii CA al BNR au decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

La începutul acestui an dobânda cheie se situa la nivelul de 2% pe an.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32% în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96%, de la 15,05% în iunie. Creşterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuşi în mare parte de scăderea preţului combustibililor (pe fondul compensării preţului carburanţilor şi al descreşterii cotaţiei petrolului), precum şi de efectele de bază asociate evoluţiei preţurilor la energie, arată sursa citată.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susţinut în primele două luni ale trimestrului III, dar încetinit în raport cu trimestrele precedente, urcând la 10,4% în iulie, de la 9,8 la sută în iunie, şi la 11,2% în luna august, uşor peste nivelul prognozat, în principal sub influenţa unor noi creşteri ale preţurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale costurilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie. Acestea au fost potenţate de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în luna august la 13,3% de la 13% în iunie. Totodată, rata medie a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în august la 11% şi la 9,5%, de la 9,3%, respectiv, 7,9%, în iunie 2022, se arată în comunicat.

Efecte inflaţioniste ale şocurilor pe partea ofertei continuă să crească în Europa şi alte ţări dezvoltate, semnificativă fiind dinamica la nivelul inflaţiei de bază. În zona euro, rata anuală a inflaţiei IPC a ajuns la 10% în luna septembrie, iar în ţări vecine României aceasta se situează între 15% şi 19%, se precizează în comunicat.

Activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul II, faţă de intervalul precedent, la 2,1%, de la 5,1% în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluţia face probabilă o creştere moderată a excedentului de cerere agregată şi în acest interval, contrar aşteptărilor.

În termeni anuali, creşterea PIB a decelerat doar uşor în trimestrul II, la 5,3%, de la 6,4% în trimestrul I, continuând astfel să depăşească semnificativ previziunile. Aportul majoritar la creşterea economică a fost adus însă de variaţia stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuţia consumului privat - secundară ca mărime - s-a diminuat mult faţă de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deşi s-a mărit uşor. Totodată, evoluţia exportului net a redevenit puternic contracţionistă, în condiţiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri şi servicii.

Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III faţă de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Evoluţia implică totuşi o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat, scrie sursa citată.

Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul şi a comerţului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populaţiei în luna iulie. În acelaşi timp, producţia industrială şi volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare şi-au amplificat contracţia în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat semnificativ creşterea anuală.

Totodată, exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat marginal variaţia anuală în luna iulie, în timp ce importurile şi-au majorat-o uşor, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, ceea ce a condus la reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului II, şi mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat şi o deterioarare a evoluţiei soldului balanţelor veniturilor secundare în această lună, se mai arată în comunicat.