BNR - în alertă, bancherii - optimişti

• Leul, din ce în ce mai slab

Bancherii din ţara noastră nu sunt îngrijoraţi după ce marile bănci din lume au falimentat sau au fost naţionalizate. Potrivit lor, băncile din ţara noastră nu deţin în portofoliu activele riscante care au dus la declanşarea crizei, prin urmare nu vor avea probleme.

"Singurul efect asupra băncilor din ţara noastră este această panică iraţională", consideră Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administaţie al Bancpost. Potrivit domniei sale, până în prezent, nu au existat probleme în ceea ce priveşte calitatea creditelor oferite de băncile din ţara noastră şi nici cu cele ale acţionarilor majoritari ai acestora.

Băncile din ţara noastră nu au în portofoliu produse sofis­ticate cu un grad de risc ridicat, prin urmare nici riscurile la care sunt expuse nu sunt foarte mari. Potrivit unei declaraţii a domnului Mugur Isăres­cu, guvernatorul BNR, băncile nu au apelat la astfel de produse întrucât reglementările erau mai severe, iar piaţa românească oferea oportunităţi de câştig prin utilizarea produselor clasice.

Totuşi Guvernatorul a precizat recent că BNR este "în alertă maximă" întrucât oricând pot apărarea efecte indirecte ale crizei financiare internaţionale.

Potrivit analiştilor financiari, unul din motivele menţinerii dobânzii de politică monetară la nivelul de 10,25% este tocmai această situaţie incertă la nivel internaţional. În ultimul comunicat, Consiliul de Administraţie BNR explica că intensificarea turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale a avut până în prezent un impact limitat asupra sectorului instituţiilor de credit din România, în principal sub forma scumpirii finanţărilor externe.

Creşterea costului finanţărilor externe nu reprezintă o noutate pentru băncile din ţara noastră, potrivit directorului general al Băncii Româneşti, Andreas Maragkoudakis. Băncile din ţara noastră se refinanţează penru operaţiunile în valută din străinătate pentru a-şi asigura necesarul de lichiditate şi pentru a acoperi costurile cu rezervele obligatorii. Potrivit lui Gerald Schreiner, preşedintele Volksbank, BNR ar putea hotărî diminuarea nivelului rezervelor obligatorii, luând în calcul acest aspect. Potrivit bancherilor, acţionarii majoritari ai băncilor din ţara noastră nu vor avea probleme întrucât nu au expuneri pe băncile cu probleme din Statele Unite. "Cele mai semnificative efecte asupra băncilor de origine austriacă ar putea consta în scăderea profitului cu 20%", ne-a declarat Gerald Schreiner. În aceste condiţii, finanţările din partea acţionarilor sunt mai puţin riscante faţă de cele de pe piaţa locală şi feresc băncile de probleme.

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganinan, a declarat că România trebuie să fie în alertă şi să supravegheze atent sistemul bancar care, deşi a fost ferit până în prezent de dimensiunea redusă a activelor, s-ar putea confrunta cu o lipsă de lichidităţi. Declaraţia ministrului vine după ce primul ministru menţionase că ţara noastră este ferită de criza externă.

În ultimul comunicat dat publicităţii, Consiliul de Administraţie al BNR a amintit de scăderea lichidităţii din sistemul bancar dar a precizat că aceasta se situează încă la un nivel adecvat. Ei spun că măsurile adoptate de BNR în luna august vizează îmbunătăţirea prudenţialităţii şi creşterea transparenţei politicilor de creditare şi de gestionare a riscurilor la nivelul băncilor. Potrivit agenţiei de ştiri NewsIn, Varujan Voganian a declarat: "Piaţa bancară din România a fost protejată de criza financiară mondială datorită dimensiunii mai mici a activelor, ele reprezentând doar 60% din PIB, şi pentru că operaţiunile pe piaţa externă sunt reduse". Ministrul a adăugat că piaţa ipotecară, încă nu foarte dezvoltată, a ferit România de şocurile crizei financiare. "În România nu s-a resimţit atât de mult şocul crizei financiare internaţionale, deoarece piaţa ipotecară nu este foarte dezvoltată, iar intermedierea bancară nu este atât de mare", a mai spus ministrul. Un efect a existat totuşi şi a afectat piaţa de capital din ţara noastră, determinând ieşirea investitorilor de pe piaţă, potrivit ministrului.

Leul este din ce în ce mai slab dând semne că este afectat la rândul lui de criza mondială. Cursul de referinţă afişat de BNR a avut un nivel de 3,7336 lei pentru un euro, cel mai ridicat nivel din ultimele şase luni. Potrivit analiştilor financiari, leul va continua să se deprecieze cât timp situaţia de pe pieţele internaţională va rămâne tensionată. Pe piaţa valutară din ţara noastră leul s-a depreciat şi mai mult până la un curs de 3,75 lei pentru un euro. Varujan Vosganian consideră că deprecierea leului reprezintă o "forţă de descărcare a presiunilor venite din piaţa financiară intrernaţională". Rămâne de văzut dacă băncile din ţara noastră sau acţionarii lor vor fi afectaţi de criză. BNR este deocamdată în alertă Guvernatorul menţionând că dacă se va constata că este vorba doar de zvonuri se vor lua măsuri pentru calmarea publicului.