BNR pune accentul pe stimularea economiei, anticipând continuarea dezinflaţiei

Banca centrală pune un accent mai mare pe stimularea economiei, prin revitalizarea creditării private şi susţinerea cererii, în condiţiile în care mizează pe continuarea procesului de dezinflaţie începând din februarie, ajutată şi de întărirea leului, potrivit NewsIn.

Astfel, în comunicatul detaliat al deciziilor de politică monetară de miercuri, Banca Naţională a României (BNR) argumentează scăderea dobânzii cheie de la 7,5% la 7% prin necesitatea unei politici monetare care să vizeze nu doar stabilitatea pe termen mediu a preţurilor, ci şi "revitalizarea sustenabilă a procesului de creditare a economiei româneşti".

"Analiza evoluţiei indicatorilor macroeconomici relevă persistenţa deficitului de cerere agregată, consolidarea la niveluri sustenabile a deficitului de cont curent şi continuarea scăderii în termeni anuali reali a creditului acordat sectorului privat, concomitent cu menţinerea unei dinamici înalte a creditului guvernamental", se arată în comunicat.

Inflaţia, elementul cheie al strategiei de politică monetară a BNR, a înregistrat o accelerare la finalul anului trecut, "în principal ca efect al majorării accizelor la tutun şi al evoluţiei preţurilor combustibililor", însă banca centrală consideră că trendul dezinflaţionist se va relua din februarie.

"Perspectivele indică continuarea procesului de dezinflaţie, după o temporară accelerare a ratei inflaţiei în luna ianuarie ca efect al şocului exogen al ajustării accizelor la tutun, în condiţiile prelungirii dinamicii favorabile a inflaţiei de bază CORE2 ajustată - care ilustrează mai bine efectele gestionării cererii agregate", subliniază banca centrală.

Astfel, inflaţia de bază CORE2 ajustată - calculată prin eliminarea impactului preţurilor administrate, al celor volatile şi al principalelor produse accizabile - şi-a continuat trendul descendent început în luna aprilie 2009, ajungând la 2,8% în decembrie 2009.

Banca centrală punctează îmbunătăţirea percepţiei investitorilor străini asupra României, în urma deblocării finanţării de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi a creşterii apetitului global pentru risc, de care a beneficiat şi leul la începutul acestui an.

Cu toate acestea, BNR atrage atenţia asupra "persistenţei incertitudinilor legate de evoluţia mediului extern, a fluxurilor de capital, preţurilor administrate şi a celor volatile".

La finalul lui ianuarie, FMI şi CE au trimis o misiune comună de evaluare la Bucureşti, care a anunţat că va propune reluarea aranjamentului de finanţare a României. Următoarele două tranşe de la FMI, în valoare de 2,3 miliarde euro, urmează să fie virate României în februarie.

Un prim semnal al îmbunătăţirii percepţiei externe a venit marţi, când agenţia de rating Fitch a îmbunătăţit perspectiva ratingului României de la "negativă" la "stabilă", argumentând în principal prin reducerea nevoii de finanţare externă a ţării.

În urma deciziei de reducere a dobânzii de politică monetară la 7%, dobânda la facilitatea de depozit scade de la 3,5% la 3% pe an începând din 4 februarie, iar dobânda la facilitatea de creditare (credit Lombard) coboară la 11% pe an, de la 11,5% anterior. Aceste dobânzi sunt fixate la plus/minus 4 puncte procentuale în raport cu dobânda cheie.

În acelaşi timp, dobânda penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite în lei se reduce la 16,5% începând cu perioada de aplicare 24 februarie-23 martie.