BNS: Codul muncii încurajează munca la negru

• Pierdem anual 6% din PIB, prin neplata contribuţiilor de către muncitorii din economia subterană

• Elevii care nu au trecut BAC-ul, un nou val de potenţiali lucrători la negru

Actualul cod al muncii încurajează munca la negru, prin flexibilizarea excesivă a pieţei muncii, a spus, ieri, Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa, într-o conferinţă de presă. Domnia sa a subliniat că "lipsa de coerenţă dintre politicile fiscale şi cele de pe piaţa muncii fac ca ocuparea populaţiei să nu fie prioritară pentru guvernanţi".

Noul Codul al Muncii este binevenit, însă, pentru oamenii de afaceri, după cum ne-a declarat, recent, Cristian Pârvan, secretarul de stat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR): "Am susţinut de la început Codul Muncii şi am considerat că este foarte bun, dar s-a oprit la jumătate, am fi vrut mai mult. Ar fi trebuit ca statul să separe mai ferm apele dintre cei care vor să muncească, sub orice formă, cu orice salariu şi în orice condiţii, şi cei care preferă să stea acasă. Am ajuns într-un punct în care economia noastră nu mai poate oferi majorităţii locuri de muncă pe perioadă nedeterminată".

În prezent, 30% din totalul persoanelor ocupate lucrează la negru şi la gri, potrivit unui studiu realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS). Acesta arată că "ocuparea informală" ajunge la 3,4 milioane de oameni. Cea mai mare parte dintre aceştia - 2,2 milioane de persoane - activează în gospodăriile individuale, persoanele care lucrează în sectorul informal ajugând la 1,2 milioane.

Cei mai mulţi oameni care lucrează la negru sunt cei din agricultură, următorul domeniu unde se practică intens munca la negru fiind construcţiile, a precizat Liviu Voinea, preşedintele Grupului de Economie Aplicată (GEA), unul dintre autorii studiului, realizat în martie, anul curent, pe un eşantion de 9.600 de gospodării. O parte din cei care lucrează în economia informală au şi un job formal.

Domnia sa a precizat că trei sferturi din cele 3,4 milioane de muncitori la negru nu ştiu că practică acest tip de muncă, fiind convinşi că lucrează cu acte în regulă şi că sunt contributori la bugetul de stat. O cincime din totalul muncitorilor activi în sectorul informal lucrează în sedii amenajate, putând fi verificaţi de organele abilitate.

Liviu Voinea a menţionat că, dacă toţi angajaţii din economia informală ar trece în economia formală, rata ocupării ar creşte cu 45%, la 75% - pragul pe care trebuie să-l atingem până în 2020, fiind impus de Uniunea Europeană şi asumat de ţara noastră. De asemenea, în urma acestui lucru, Produsul Intern Brut ar creşte anual cu 6%, din contribuţiile care s-ar plăti din salarii.

De asemenea, dacă doar cei 20% dintre muncitorii care activea-ză în sectorul informal, în instituţii amenajate, ar trece în sectorul formal, rata de ocupare ar creşte la 63%, aproape de media europeană de 65%, iar PIB ar câştiga 1,2% pe an.

Persoanele cu riscul cel mai ridicat să lucreze în economia subterană sunt tinerii, vârstnicii şi cei cu un nivel de educaţie scăzut, a precizat Liviu Voinea, adăugând: "Probabilitatea de a lucra în sectorul informal a celor care prestează munci sezoniere sau muncesc cu ziua este de 58 şi, respectiv 28 de ori mai mare decât dacă ar lucra formal".

În ceea ce priveşte veniturile muncitorilor la negru, şi acestea au scăzut, în urma reducerilor salariale. În 2009, veniturile sectorului informal reprezentau 13% din totalul veniturilor gospodăriilor.

Dumitru Costin, preşedintele BNS, a subliniat că un nou val de tineri fără educaţie şi fără nicio calificare, ce vor intra, cel mai probabil, în economia informală, sunt elevii care nu au trecut, zilele trecute, examenul de bacalaureat.