Bogdan Maioreanu, eToro: "Anatomia datoriei globale"

Tendinţele îndatorării globale sunt importante pentru guverne, investitori şi cetăţeni. Nivelurile actuale ale datoriei globale sunt extrem de ridicate, dar cu mari diferenţe între componentele sale - datoriile guvernelor, companiilor sau gospodăriilor, iar acest lucru afectează modul în care diferite ţări se descurcă în această perioadă de inflaţie ridicată şi tensiuni geopolitice. Potrivit ONU, 3,3 miliarde de oameni trăiesc în ţări care cheltuiesc mai mult pe plata dobânzilor decât pe educaţie sau sănătate.

Suma datoriilor globale ale gospodăriilor, companiilor şi guvernelor este de aproape 250 de trilioane de dolari, echivalentul a 250% din PIB-ul mondial. Tendinţa pe termen lung a fost de creştere inexorabilă a datoriei, determinată de deficitele guvernamentale mari şi cronice ale pieţelor dezvoltate şi de investiţiile imobiliare masive din China. Datoria publică ca proporţie din PIB-ul mondial s-a triplat în ultimele decenii, în timp ce China reprezintă 30% din totalul datoriei mondiale a companiilor. Însă, în ultimii ani, nivelul datoriei s-a stabilizat şi a scăzut puternic ca pondere în PIB, deoarece creşterea inflaţiei a stimulat PIB-ul nominal şi a diluat această povară a datoriei cu costuri fixe.

Compoziţia datoriei contează şi variază foarte mult în funcţie de ţară. Cu o valoare estimată la peste 420% din PIB, nivelul datoriei Japoniei pare a fi unul ieşit din comun, dar se concentrează asupra guvernului şi este susţinut de consumatori cu un grad de îndatorare scăzut şi de o rată a dobânzii scăzută. În schimb, datoria Chinei, care se ridică la 308% din PIB, arată că, în timp ce guvernul şi gospodăriile sunt subîndatorate, corporaţiile sunt cele mai îndatorate din lume.

Deşi se află încă în afara cercului ţărilor puternic îndatorate, cu o datorie guvernamentală care gravitează în jurul valorii de 50% din PIB, prognoza este că datoria naţională a României va creşte continuu între 2023 şi 2028, cu 122,1 miliarde de dolari americani (+70,44%). După al zecelea an consecutiv de creştere, se estimează că datoria naţională va ajunge la 295,44 miliarde de dolari americani în 2028, potrivit Statista.

Guvernele şi companiile din Europa sunt mai îndatorate decât cele din SUA. De fapt, în topul celor 20 de ţări cu cea mai mare datorie publică în 2022, pe locul patru se află Grecia, Italia este pe locul 7, iar Portugalia, Franţa şi Spania ocupă locurile 17, 18 şi 19. SUA se află pe locul 12. Dar consumatorii din SUA şi Regatul Unit sunt printre cei mai îndatoraţi din lume şi, deloc surprinzător, aceştia domină economia. De asemenea, o mare parte din rezilienţa relativă recentă a pieţelor emergente poate fi explicată prin nivelul scăzut al datoriei lor, axat pe moneda locală şi nu pe dolari americani.

Pentru investitori, este important să analizeze aceste niveluri de îndatorare, deoarece diferite ţări au o sensibilitate foarte diferită la modificările ratelor dobânzii. Elementele de mai sus contribuie la explicarea încetinirii puternice a creşterii economice din Europa în acest an, comparativ cu performanţa superioară a SUA. Totodată, explică eforturile Chinei de a-şi controla sectorul imobiliar în comparaţie cu rezilienţa surprinzătoare a pieţelor emergente la nivel macro. De asemenea, ridică un semn de întrebare pentru Japonia, care începe să majoreze ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii 15 ani, pe fondul unor niveluri ale datoriei suverane de top la nivel mondial. Toate aceste elemente vor fi în joc în 2024, dar pieţele financiare anticipează că am depăşit vârful inflaţiei şi că ratele dobânzilor vor începe să scadă, indicele Dow Jones atingând vineri un maxim istoric la 37.305. O scădere a ratelor dobânzilor va permite, de asemenea, un respiro pentru consumatorii, corporaţiile şi guvernele îndatorate şi va ajuta economiile să rămână pe linia de plutire.